Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum să fierbi orezul ca să nu se facă pilaf. VIDEO

Orez

Dacă bucătăria japoneză ar fi un alfabet, prima literă ar fi orezul. E mămăliga de lângă ceapă cu slană, e pâinea de lângă ciorbă, (ceapa fiind wasabi, slana tonul și ciorba, supa miso).

Acum câțiva ani, întors în țară, am vrut să fac orez ”ca-n Japonia”, dar n-aveam aparat de gătit orezul. M-au salvat tuciul de mămăligă și-un capac. Un an mai târziu, am adus o mașină de orez din Japonia, am băgat-o în priză, a făcut puf și-a ieșit un fum alb - nu-i pusesem adaptor pentru curent. Nu diferența de tensiune la 110 v la 220 v era de vină, era ceva cu amperajul, pe care n-am avut grijă să-l verific. Am făcut sushi tot cu tuciul de mămăligă. Cam despre asta e vorba și acest video: Cum să faci orez în stil japonez fără aparat de gătit orezul.

Ingrediente:

Orez și apă. Nu, japonezii nu pun sare și așa îți recomand și ție.

În ce cantități? Dacă ai nevoie de orez lângă o altă mâncare, pentru un bol ai nevoie de 90 grame de orez (prin gătire, cu apă, își dublează greutatea). Să faci cha-han, cam la fel, 90 grame pentru o porție. Dacă ai nevoie de orez pentru Gyu Don sau alte boluri, e nevoie de un pic mai mult, până la 160 de grame. Pentru sushi, calculezi în funcție de câte bucăți vrei să faci: un nigiri cântărind 15-20 grame, pentru 50 ai nevoie să faci orez de sushi (shari) din 450 grame de orez. Dacă faci maki sushi (rulouri), pentru cinci rulouri ai nevoie să faci shari din 300 grame de orez. Sincer, niciodată n-am căutat să obțin o anumită cantitate de orez, indiferent pentru ce l-am gătit, întotdeauna am făcut mai mult decât îmi trebuia. Dacă rămâne, cu atât mai bine, pac la congelator să fie pentru cha-han, omuraisu sau pur și simplu când ai nevoie.

În principiu, pentru orezul cu bobul scurt (cel consumat în Japonia), proporția este: la o măsură de orez, o măsură și un sfert de apă.

Dacă îți e mai ușor să măsori cantitățile în grame și mililitri, atunci iată câteva cantități, în funcție de cât ai nevoie:

100 grame orez – 110 ml apă

150 grame orez – 160 ml apă

180 grame orez – 200 ml apă

200 grame orez – 220 ml apă

300 grame orez – 330 ml apă

450 grame orez – 500 ml apă

Speli orezul cu mișcări circulare, dar să nu strângi prea tare din pumn, să nu zgârii prea tare boabele între ele. Vrei să-l speli, nu să lași orezul fără pic de nutrienți. Unii recomandă 30 de rotații, alții zic că 10 sunt de ajuns. Unii îl spală în 4-5 ape, alții o dată și bine. Eu îl spăl învârtind mâna de 20 de ori, în două ape, până când apa se face din alburie, limpede.

Dacă ai timp, ar fi bine să-l lași cel puțin 30 minute la hidratat. Scurge-l bine de apă, cam 5-10 minute, după care îl pui în oală, adaugi apa, pui capacul și aprinzi focul.

Îl ții la foc puternic până începe să fiarbă. Nu ridica capacul decât să verifici dacă a dat în fiert, scurt, cât să arunci o ocheadă să vezi dacă fierbe și îl pui repede la loc.

Dai focul mic și îl lași să fiarbă așa timp de 13 – 15 minute, după care stingi focul și îl lași cu capacul pus încă 10 minute. Înainte de servire, sau de următoarea preparare, se înfoaie încet cu o paletă, să fie pufos.

***

Mă poți găsi și pe Instagram aici: https://www.instagram.com/joji_retete_din_japonia/ Dacă nu ai dat încă like paginii de Facebook, o poți face aici: https://www.facebook.com/retetedinjaponia/

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bun.Japonezii prepara orezul ca-n Japonia.Noi îl preparam că la noi. Dar tu ști să prepari o adevărată mămăligă românească? Le-ai demonstrat și lor?
    • Like 0
  • Mi-a placut chestia cu "scurgeti-l bine de apa dupa care adauci apa"
    • Like 0
  • Eu, una, ma bucur de articolele dumneavoastra.

    Spun asta ca sa compensez unul dintre comentariile de mai jos. Poate pentru ca sunt femeie, si sunt biologic structurata sa gatesc :D Poate si altceva decat o ciorbita si o tocanita :D

    Eu ma chinui sa fac orez asiatic (indian, japonez, chinezesc - stiu ca sunt diferite, multumesc! si ca exista o mie de tipuri de orez - multumesc!) de o mie de ani, si inevitabil imi iese pilaf sau risotto, chiar daca folosesc jasmine rice. Pentru ca nu am incredere, mi-e teama ca se prinde, il tot amestec, deci scot amidonul din el, etc.

    O sa risc o oala si o sa incerc reteta dumneavoastra.

    Si da, Alin are dreptate a propos de amperaj.

    Si Filbert are dreptate - ar fi fain sa ne spuneti ce tip de orez folositi. Ca de exemplu, arborio va lasa amidon (deci va fi lipicios) indiferent de cat de mult spalati. Idem cu acela pre-fiert care se gaseste cam peste tot pe la noi.

    Eu voi incerca din nou cu jasmine rice. Daca nu imi iese, imi datorati o oala :)
    • Like 0
  • raimond check icon
    Eu n-am mancat orez in stil japonez, doar in stil chinezesc...
    Inceputul articolului e obositor cu toate cuvintele alea japoneze. Nu stiu pe cine intereseaza, pe mine nu. Eu mananc orez in stil chinezesc (asiatic? hai sa-i zicem orez si nu pilaf) cu chestii romanesti: urzici, spanac, diverse sosuri de fripturi autohtone, etc.
    Tensiunea/amperajul e o gafa.
    In rest salut acest articol. Pilaful romanesc nu ma da pe spate, de fapt nu-mi place deloc.
    • Like 1
    • @ raimond
      Luati-o si dumneavoastra ca pe un dat, cu vorbele japoneze.

      Daca descideti o carte de bucate romanesca, vi se va spune ca pentru un anumit fel de mancare tocati ceapa julienne (pestisori), pentru altele trebuie tocata mai fin sau mai mare - pentru ca depinzand de felul in care e taiata ceapa, are alt gust si se gateste altfel.
      • Like 0
  • Filbert check icon
    Ma mir ca autorul n-a mentionat si tipul de orez folosit pentru ca diversele feluri de orez - sint cu sutele - se gatesc in mod diferit.
    P.S. Alin are dreptate, diferenta de tensiune prajeste aparatura, amperajul (intensitatea curentului) n-are nimic de-a face cu asta, fiecare aparat 'isi ia' amperajul necesar cind il bagi in priza, de preferat la tensiunea pentru care e facut aparatul...:)
    • Like 1
  • Alin N check icon
    "Nu diferența de tensiune la 110 v la 220 v era de vină, era ceva cu amperajul, pe care n-am avut grijă să-l verific."

    Va garantez ca diferenta de tensiune era de vina, curentul care trece prin dispozitiv (amperajul cum ii spuneti) fiind derivat din tensiunea de alimentare, a se vedea legea lui Ohm (I = U/R) invatata la o ora de fizica din liceu. Pe scurt, daca dublati tensiunea de alimentare a unei rezistente, veti dubla curentul care trece prin acea rezistenta.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult