foto Inquam Photos / George Călin
De Ziua Mondială a Educației avem ce sărbători? mă întreb.
Înainte de a răspunde la întrebare, am să scriu o mică povestioară.
Cu câteva luni în urmă, prin vară, eram la un eveniment cultural într-un oraș apropiat de satul meu. De buna organizare a evenimentului se ocupau elevi voluntari de vreo 15-16 ani. Eu am ajuns mai devreme. Nu mai ajunsese nimeni dintre invitați. În fața sălii erau doar tinerii voluntari. I-am salutat și am intrat în sală. Ușa a rămas deschisă și eu eram dincolo de ușa deschisă, în interior. Vrând-nevrând, auzeam dialogul tinerilor care ajutau la buna desfășurare a evenimentului cultural. La fiecare frază rostită erau adăugate invariabil și fără rost cuvinte ca: băga-mi-aș..., p... mea, să îmi bag ....
Credeam că sunt teribiliști și mai credeam că sunt convinși că nimeni nu îi aude; deși asta nu e o scuză pentru a vorbi porcos și dezinhibat, cine e educat e educat tot timpul, indiferent dacă este auzit sau nu; așa că am ieșit la aer. Stăteam lângă ușă, la un metru de ei. Mă uitam la copacii din jur, la parc și deloc spre ei, dar eram acolo și credeam că se vor opri din vorbitul vulgar.
M-am înșelat. Au continuat cu și mai multă vervă de parcă erau bucuroși că au auditoriu. Râdeau tare și demonstrativ după fiecare expresie porcoasă. Am stat acolo câteva clipe, apoi am intrat în sală.
Repet întrebarea de la începutul textului: Avem ce sărbători!? și nu îi dau niciun răspuns.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Asta nu este de ieri, de azi, limbajul “colorat” datează de când lumea. E suficient să citim Moromeții lui Marin Preda. Singura diferență între generațiile mai vechi și cele noi este că cele din urmă sunt total dezinhibate, sfidând bunul simț, în sensul că limbajul porcesc-argotic este folosit și în public, nu doar în cercuri restrânse. Dar asta, încă o dată, nu trebuie privit cu caracter de generalitate. Și în niciun caz sistemul de educație nu ar fi singurul responsabil pentru cultivarea unui limbaj care să limiteze folosirea expresiilor maidaneze. Mai sunt familia, prietenii, vecinii, colegii etc. Acum, fără să dăm dovadă de o falsă pudoare, este o chestiune de bun simț ca fiecare individ să realizeze când ar trebui să își auto-cenzureze limbajul, în funcție de context.
Rolul adolescenței este ca persoana să încerce lucruri și să facă și lucruri un pic reprobabile, cât timp urmările nu sunt grave pentru ei sau cei din jur. Să descopere cum reacționează lumea la un comportament sau la altul, să îl ajusteze sau nu. Să determine pornirea unor discuții cu cei mai maturi, să audă argumente/explicații pentru lucruri care nu sunt discutate atât de des.
Ideea de "adolescent ideal" pune o presiune (greșită din perspectiva mea) și pe adolescenți (cărora le este frică să încerce lucruri) și pe părinți (cărora le este "rușine" de ce fac copiii). Eu cred sincer că cineva care a fost doar "cuminte" în adolescență riscă să aibă probleme mai târziu în viață, tocmai pentru că nu are un minim de experiență.
Si nu sunt singurii copii care vorbesc murdar cu nonsalanta pe care sa ii intalnesc.... Altfel, daca ii intrebi de ceva din materiile de la scoala, cine stie ce raspunsuri primesti....
Te îngrozești de ce auzi ieșind în public, în gura mare de la țanci de grădiniță până la mămici cool cu ifoane de ultimă oră, fie mergând pe jos, fie in mijloace de transport public, fie descinzand din mașini traznet. Te îngrozești de "educația " făcută în grădinițe de unde se aud doar vacarmul făcut de de copii în jocurile lor haotice, în timp ce din difuzoare postate în exterior, la fel ca la moscheile musulmane și mai nou la bisericile ortodoxe, în special în marile orașe. Vorba Între cea "dacă nu vine Mahomed la munte atunci vine muntele la Mahomed ". În azul grădinițelor urlă acelasi și același "program" stupid făcut de niste cabotini pentru cretini.