Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Și dacă ar veni sfârșitul lumii, ei tot la bani și mită s-ar închina

Coruptie

Foto: Getty Images

La Suceava, vicepreședintele Consiliului Județean, Cristinel Crețu, mâna dreaptă a lui Gheorghe Flutur, - o fi aceeași mână cu care ducea un copil peste granița româno-ucraineană de la Siret, ca să facă impresie că îi pasă?! -  a fost reținut pentru o lună, după un flagrant de luare de mită. A luat-o în sediul Consiliului Județean. De ce să se deranjeze omul să iasă din clădire sau să se ascundă, că doar asta era la el ca o atribuție de serviciu... Era mâna cu care se aduna mita la Consiliul Județean așa cum adun eu fânul cu grebla în grădină. Nu a primit „multă”! Un mizilic. Vreo 40.000 euro, o dată, căci au mai fost și alte dăți.

Straniu pentru necunoscători este de ce a instrumentat flagrantul DNA Cluj. Pentru cunoscători, pentru cei ce știu că la Suceava nicio pasăre nu zboară fără aprobare de la un înaripat, dar nu pasăre, ci unul cu metamorfoză cu cele patru stadii - ou, larvă, nimfă și insectă - le este un pic mai clar de ce nu a putut face nimic în acest caz DNA Suceava.

Mita era legată de construcția și reparația de drumuri în județul cu cele mai multe accidente rutiere cumplite. Drumuri în care se îngroapă bani cu nemiluita, dar care au soarta Mănăstirii Meșterului Manole, ce se zidește ziua, noaptea se dărâmă.

Citesc că s-au dat mai multe tranșe exact în anii pandemiei și alta acum, când e război și când pleacă oameni de acasă cu o bocceluță de haine și cu copiii de mână. Ce pandemie?! Ce moarte?! Ce refugiați?! Ce război?! Doar bani, bani, bani! Și în pandemie și în moarte și în război, căci unora le bat în piept arginții, în loc de inimă.

Se dădeau unii de ceasul morții că alianța PSD-PNL e o alianță împotriva naturii. Da de unde? E căsnicia ideală între parteneri perfecți. Nu îi leagă iubirea, ci năravuri mai fierbinți decât iubirea, căci în sufletele lor mici nu are cum să încapă un sentiment atât de nobil și măreț. Cred doar în bani și interese și de ele nu se leapădă, nici dacă ar veni sfârșitul lumii. Au trecut cu ele prin pandemie. Trec și prin război. Dacă ar fi să vină moartea, îi va găsi cu teancul de bani în față, închinându-se la ei ca la icoane.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro