Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Simona, un rol bun într-un film horror

Simona Halep - 2022

Foto: Getty Images

Deși am văzut meciul în reluare și știam rezultatul, n-am putut să nu mă îngrozesc. Simona s-a aflat în una dintre cele mai împuțite situații din tenis, nu numai pentru că serviciul ei a fost, potrivit propriei expresii, „de rahat”.

Conducând cu 6-2, 4-2, a pierdut, în câteva secunde, contactul cu mingea. N-a mai simțit-o plin în rachetă. Și e destul să greșești neforțat de 3 ori la rând pentru ca jocul să-ți intre într-o oscilație periculoasă.

Așa ceva se poate întâmpla și celor mai mari jucători. Iar dacă se nimerește să ai în față o „agățătoare” de tenacitatea Viktorijei Golubic, ai încurcat-o. Simțind nesiguranța Simonei, elvețianca a dat drumul la picioare și a trimis înapoi un număr impresionant de mingi.

Teoretic, răspunsul la asta e atacul, asumarea frecventă de lovituri decisive. Dar ce faci când nu mai stăpânești îndeajuns mingea ca să-ți și intre? „Ce să fac? Nu știu ce să fac!”, a strigat Simona spre Adi Marcu, cât se poate de sinceră, în vreme ce pierdea punct după punct. Ceva totuși a făcut: a dat cu racheta de pământ, de a sărit doi metri.

Evoluția scorului a fost dureroasă. După ce a cedat setul cu 5-7, Simona l-a început cu break pe al doilea. Apoi iarăși n-a putut să-și câștige serviciul și Golubic s-a dus la 3-2. A urmat un ghem lung și crâncen, pe care nu știu cum a reușit până la urmă Simona să și-l adjudece (nici ea nu cred că știe).

Viktorija a contrat-o iarăși, nemiloasă, cu alergarea și reverul tăiat cros: 4-3. Servește Simona și se face 0-40. Sunt rarisime pozele de joc ca aceasta, pe care le-am văzut vreodată, și din care jucătoarea aflată în corzi să revină.

Dintr-odată, Simo parcă s-a limpezit la față și a făcut trei puncte imparabile. Golubic a mai avut încă o minge de 5-3. Simona s-a adunat și a anulat-o și pe asta.

La 4-4 s-a produs ceea ce ar putea fi mingea anului, de până acum, în tenisul feminin. Golubic își ia inima-n dinți și atacă perfect, scoțând-o pe Simona din teren în dreapta, în stânga, și iarăși în dreapta. Plasează apoi o minge pe reverul Simonei, la peste 5 (cinci) metri de ea, și ocupă fileul.

O să revăd ce-a făcut atunci Simona poate de 10 ori, ca să înțeleg cum a fost posibil să înghită în sprint această distanță uriașă, și să frâneze pe vârfuri, în fracțiunea de secundă de echilibru reușind să arunce numai din brațe, fără corp, o minge plouată pe tușa din dreapta elvețiencei înmărmurite. 

Cu o minge, la 5-4, care a prins vinclul liniei de fund, norocoasă (dar o vorbă în tenis spune că tușa poți s-o muști doar dacă joci la tușă, cu curaj), Simo a învins în acest meci cum numai marii campioni știu s-o facă, atunci când nu le merge jocul.

Și încă ceva, poate mai important, după nefericitul an 2021: dorința și voința de victorie ale Simonei Halep au rămas intacte.

Articol publicat și pe gsp.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult