Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Simonei i-a rămas să strige: „Hai, Monica!”

O pedeapsă pentru mine s-o văd pe Simona servind. Ar fi fost mai bine pentru ea să rămână Kerber tot timpul la serviciu. „She had the treatment she deserved” – „A primit ce-a meritat” spunea comentatorul (văd meciurile pe un canal străin, nu mai suport comentariile vorbeților noștri) de câte ori Simona fâlfâia câte un serviciu 2 ca să fie spulberată cu returul de nemțoaică.

Singura lovitură care i-a mers a fost reverul cros, cu care a reușit câteva winnere în unghi. În rest, Simona Halep e ca un bolnav cronic care a refuzat să-și trateze afecțiunile și ele recidivează necruțător. Serviciul 2: am obosit de când scriu că trebuie să-l învețe – nici gând s-o facă. Invers, la serviciul 2 al adversarei, Halep rămâne eternă și fascinată pe linia de fund, nu avansează, nu încearcă retur decisiv.

N-a făcut nimic să-și vindece fileofobia. În tenis nu trebuie să câștigi cele mai multe puncte ca să câștigi meciul, dar sunt puncte pe care, dacă le pierzi, se duce setul și meciul.

La 3-2 pentru Kerber, Simona are avantaj și reușește să o scoată mult afară din teren cu reverul. Mingea respinsă cu greu de Angelique e moale și înăltuță, vine tocmai bine, cam la 2-3 m de fileu. Simona se duce să facă formalitatea drive-voléului de dreapta, cu o tarla de teren liber în față. Am închis ochii, pentru că am simțit cum teama îi crispează tot corpul. Am văzut în reluare „chifla” jalnică pe care a trimis-o în plasă. În loc să fie 3-3, s-a făcut 2-4, 2-5, 2-6 într-un sfert de oră.

E urât și e degeaba datul cu racheta de pământ al Simonei. Se întâmplă, din nefericire, ce i-am spus cu toată îngrijorarea la începutul acestui an: dacă nu își diversifică jocul, dacă nu învață, fără nicio rușine, procedeele care îi lipsesc, pe scurt, și dur, dacă nu învață tenis, coborârea ei în ierarhia mondială va fi inexorabilă. Și fără speranță de revenire.

Pun stop comentariului, pentru că pe Arena din Cluj, experimentata și inimoasa Monica Niculescu joacă tenis încurcându-i picioarele emoționalei Andrea Petkovic. E bine că Monica a fost introdusă în ultimul moment în locul Irinei Begu, dar dacă va câștiga, o să mai aibă resurse și pentru partida decisivă de dublu...? Căci fără Monica la dublu e greu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

11 septembrie 2001 / sursa foto: Profimedia

Acum 25 de ani, frica avea o adresă. Avea o dată, un contur de zgârie-nori și un nume pe care toată lumea îl putea pronunța. Pe 11 septembrie 2001, pericolul a apărut ca ceva vizibil, ceva ce puteai filma. Astăzi, aceeași frică circulă printr-un SMS, o voce clonată la telefon sau un link care pare aproape corect. Nu mai are contur de oraș. Tocmai de aceea, foarte mulți oameni au încetat să îi mai acorde atenție.

Citește mai mult

Sandra Paul

La 16 ani, Sandra Paul știe deja că performanța nu arată întotdeauna ca o medalie de aur. Uneori arată ca o dimineață începută prea devreme pentru un antrenament. Alteori, ca un robot care nu funcționează după zeci de încercări. Sau ca o zi în care trebuie să alegi între o petrecere și câteva ore de studiu în plus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon De la joacă la teme: cum amenajezi o cameră de copil care crește odată cu el

Toamna schimbă ritmul întregii familii. Copiii s-au întors la școală, vacanța a lăsat loc temelor, proiectelor și dimineților în care fiecare minut contează, iar camera copilului începe din nou să îndeplinească mai multe roluri în aceeași zi. Este dormitor, loc de studiu, spațiu de joacă, bibliotecă și - pentru copiii mai mari - primul teritoriu al casei pe care încep să-l simtă cu adevărat al lor.

Citește mai mult