Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Sistemul Garanție-Returnare: Colectăm bine, dar valorificăm prost. Deși SGR strânge peste 70% din ambalajele puse pe piață, reciclarea reală în România e blocată de decizii administrative

returo.

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Sistemul Garanție-Returnare, lansat în pripă pe 30 noiembrie 2023, a atins în primele patru luni din anul 2025 o rată de colectare de peste 70% din ambalajele puse pe piață pentru sticlă și metal și de 80,42 % pentru plastic. Performanțele sunt foarte aproape de obiectivele propuse în materie de colectare pentru al doilea an de funcționare, structura și operațiunile derulate de administratorul SGR - RetuRO - dovedind viabilitatea în materie de colectare.

Nu același lucru se poate afirma despre funcționarea SGR în integralitatea lui, dar așa cum suntem deja obișnuiți, autoritățile se vor mândri cu rezultatele pozitive și încearcă să minimizeze ceea ce nu funcționează corect și care sunt punctele în care este mare nevoie de intervenția Ministerului Mediului. Pentru că Sistemul Garanție-Returnare a fost conceput ca mecanism administrat de o companie privată nu numai pentru colectarea ambalajelor și menținerea prin această operațiune a unui mediu mai curat. SGR a fost gândit de producătorii de bere, ape minerale și sucuri pentru a asigura materia primă necesară pentru a fi reintrodusă în circuit prin noi ambalaje, ceea ce înseamnă că obiectivele finale nu sunt ratele de colectare, ci cantitățile de ambalaje colectate introduse în instalațiile de reciclare, pentru a considera că SGR este cu adevărat un proiect de economie circulară. În diverse ocazii, producătorii de băuturi au semnalat autorităților că au nevoie ca Ministerul Mediului să le asigure accesul preferențial la resursele reciclate provenite din materia primă colectată de RetuRO. 

Acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent. În anul lansării SGR, Constantin Damov, reprezentantul celui mai important grup de companii de reciclare din România și din estul Europei – Green Group - , afirma că industria de reciclare se va dezvolta în paralel cu creșterea ratelor de colectare prin SGR. Nici acest lucru nu s-a întâmplat, capacitățile de reciclare nu au răsărit ca ciupercile după ploaie în urma performanțelor de colectare obținute de RetuRO în 2024. Prezent la o dezbatere publică în aprilie 2024, Constantin Damov spunea că ”Investiția nu se face pe termen scurt. Ai nevoie de agreement-uri cel puțin pe termen mediu, dacă nu pe termene mai lungi, astfel încât o investiție să fie bancabilă. Pentru noi, reciclatorii, RetuRO apare astăzi ca unic furnizor. Dacă acest unic furnizor nu asigură un minim input, investițiile nu sunt bancabile. Nici un investitor financiar nu va aproba o investiție dacă ea nu are în spate lanțul de aprovizionare cu materie primă stabil.”

Se remarcă aici o barieră între interesele acționarilor RetuRO, care vor căuta cel mai bun preț pentru materia primă livrată reciclatorilor, și interesele reciclatorilor, care vor căuta prețul cel mai bun de pe piața de materii prime, astfel încât să-și asigure marjele de profit.

Cum la nivel european pe parcursul anului 2025 se vor deschide cel putin 6 DRS-uri(SGR-uri) naționale, concurența între furnizorii reciclatorilor este în creștere și, într-adevăr, necesită o abordare pragmatică și prognozabilă pe termen lung. În schimb, în decembrie 2024, Ministerul Mediului a decis prin Hotărârea 1709 din 30 decembrie că, pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare, RetuRO are obligația să vândă cel puțin 50% din cantitatea de ambalaje trimise spre reciclare prin Bursa Română de Mărfuri. Decizia a echivalat cu o ușă trântită în nas reciclatorilor care aveau în plan investiții în capacități de reciclare din România.

În 30 aprilie 2025, aceeași ușă se deschide prin deblocarea proiectului de finanțare prin PNNR, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, a 26 de fabrici de reciclare. Valoarea totală a finanțării este de 674.7 milioane de lei. Până la finalizarea acestor investiții, vânzările de ambalaje colectate prin Bursa Română de Mărfuri vor duce lipsă de cumpărători, iar RetuRO va căuta cumpărători în continuare pe piețele din vecinătatea României.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    SGR este doar o formă de taxare suplimentară mascată, cu o strategie de afaceri bazată pe îngreunarea returnării prin orice mijloace: aparate "defecte", "pline", cozi kilometrice s.a.m.d. Orice sticlă taxată dar a cărei returnare nu este posibilă devine automat profit net pentru șmecherii care au pus la punct sistemul. În plus, ar trebui să urmăriți și câte plângeri au comercianții însărcinați cu "reciclarea", cât predau versus cât li se returnează.
    În orașe SGR-ul a dus doar la cozi, miros infect în parcările supermarketurilor și pubele răsturnate și vandalizate de "reciclatorii profesioniști"
    Apropo: Italia, Spania, Franța, Grecia, doar din ce am vizitat de la introducerea prostiei NU au "hora reciclării"...
    Noi suntem fraierii de serviciu!
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Mhai Nai check icon
      Noi cei ce citim, sau noi cei ce nu mai vedem peste tot prin paduri, pe campuri, lacuri, rauri samd pet-uri aruncate?
      • Like 3
    • @ Mhai Nai
      Mihai check icon
      Lasă că am fost eu la munte anul trecut în 2 parcuri naționale și pe lângă lefurile aruncate pe acolo erau și din astea cu noul însemn. Nici dracu nu își cară sticla goală cu el pentru 50 de bani. Asta ce spui tu e o lozincă de campanie dar realitatea o contrazice cum a contrazis toate inepțiile socialiste, comuniste și marxiste de a lungul timpului.
      Practic este o taxă sau o umilință de a sta la coadă, în frig sau caldură cu mirosuri de rigoare. Ne-a întors UE la vremea lui Ceaușescu iar dacă o ține tot așa, diferența între ei și Georgescu începe să se estompeze.
      • Like 0
    • @ Mhai Nai
      Mihai check icon
      Dublură…
      • Like 0
    • @ Mihai
      Mhai Nai check icon
      Asa e. Ai perfecta dreptate. Ar trebui sa fie 2 lei, nu 50 de bani.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Mhai Nai check icon
      Explicatie: Educatia costa!
      • Like 1


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult