Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Soluția propusă de ministrul Popescu pentru subvenția la energia electrică are următoarele probleme

energie electrica - Inquam Photos / Virgil Simonescu

Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Soluția propusă pentru energia electrică de ministrul energiei Virgil Popescu are următoarele probleme:

1. Ministerul a decis să subvenționeze o parte din prețul final de la consumator. A venit și cu o formulă de calcul simplistă: diferența dintre minimul istoric și media prețului la energie pe ultimele 6 luni. I-a dat 18 bani pe kilowatt. Problema e că această medie pe ultimele 6 luni se formează ca o medie: din prețuri mari astăzi și prețuri mici acum 6 luni. Poate fi departe de prețul din următoarea perioadă, mai ales că vine iarna.

2. Subvenția nu se va acorda cumulat cu ajutorul dat prin legea consumatorului vulnerabil. Aceștia sunt excluși de la subvenție, primesc ajutorul din cealaltă parte, în funcție de venit, nu de consum. E și normal. Dar tot va fi un haos, pentru că unii se vor califica când la una, când la alta. Greu de gestionat.

3. Subvenția, ca orice subvenție, nu rezolvă problemele care au dus la criza energetică. Doar le amână. În absența unor măsuri de investiții serioase e în van. În ultimii 5 ani nu s-a făcut nimic pe partea de producție de energie și nici pe partea de resurse energetice (gaze mai ales).

4. Soluția aleasă plimbă banii prin economie. Pe de o parte, taxăm prin preț oamenii pentru energia verde, pe de altă parte, le dăm din bani înapoi. Numai birocrații pot gândi astfel de mecanisme.

5. Măsura face fix ceea ce face de ceva ani PSD în domeniul energiei. Jecmănește companiile producătoare (Hidroelectrica, Nuclearelectrica) de profit care putea fi reinvestit în producție și nu repartizat ca subvenție. E fix același mod de a acționa, diminuând capacitatea și soluția reală de rezolvare a problemei - investiții în producție care să înlocuiască producția pe cărbune care nu mai poate să se întâmple.

6. Subvenția are aceeași natură cu plafonarea prețului. Diferă doar modul de plafonare. Dar tot o interferență în prețul final este. Fix cu aceleași probleme. Liberalizarea pieței este un eșec prin această măsură. Un eșec despre care nu putem să spunem nici că este wow și nici că este fantastic. E despre capul în pământ de rușine, nu despre nasul pe sus.

7. Nici ministrul și nici premierul nu au rostit o iotă despre investițiile din domeniu: Centrala de la Iernut, Centrala de la Cernavodă, gazele de la Marea Neagră etc. Nimic. Legea offshore zace prin cotloanele Parlamentului, comisiile au alte priorități. Liniște totală...

Mai multă seriozitate și mai multă aplecare nu ar strica. Industria strigă de luni bune că ritmul cu care evoluează lucrurile este nepermis de lent. Similar cu ce era înainte...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alex Mag check icon
    Ce mă mira este faptul ca nimeni nu a contestat faptul ca „ajutoarele” se dau limitat pe punct de consum (contor) cea ce dovedește ca cei care „gândesc” [ce o fi asta?] pentru noi sunt niște holtei rătăciți prin sistem.
    Familia tradiționala romanesca este formata din minim 3 generații, bunici, copii si nepoți.
    Deci nu se poate compara „sex house” holteiului rătăcit prin sistem cu un cămin in care sunt cel puțin 6 persoane.
    Când „guvernanții” au stabilit limitele la 200 kWh pe luna si 1.200 mc/an s-au gândit precis numai la micile lor garsoniere de 120 mp. ocupate ocazional de cel mult 3 persoane fara a se „gândi” ca sub aceleași contoare pot trai 3 familii = 3 generații.
    • Like 1
  • Gecaba Gecaba check icon
    As vrea sa spun nu ca in ultimii 5 ani nu s-a facut nimic pe partea de productie de energie, ba ca in ultimii 30 de ani nu s-a favut nimic,in afara de investitiile private in surse regenerabile.In primul rand, nu avem cu adevarat o politica energetica care sa tina cont atat de transformarea energetica pana in 2030 cat si sa lege activitati economice conexe (consumatori dispecerizabili, agricultura, transportul pe apa, turism), indiferent ce documente vor arata guvernantii. Ba chiar de la revolutie s-a stricat si ce mergea. Statul a luat profitul de peste tot si l-a cheltuit cum a vrut,mai putin in investitii, in schimb a avut grija sa isi puna favoritii in CA sau in functie de director peste tot,oameni care au stricat pe unde au fost. Si regenerabilele au mers prost ptr ca nu avem nicio masura de compensare a lor si politica de dezvoltare aici a esuat,iar productia a fost mereu limitata,cand consumul scadea (au lasat balta Tarnita-Lapustesti). In opozitie, austriecii au investit in acumulare prin pompaj si fac bani buni si multi. Nu numai ei. Nicio unitate nucleara construita (Basescu se lauda ca vom fi independenti energetic(!!! Centralele termo au preluat rolul statului si au facut protectie sociala pana la falimentare  in loc sa avem capacitati noi pe hidrocarburi(vezi mai nou Mintia, dar urmeaza si putinul care mai este). Nicio politica de transformare economica a zonelor miniere. Hidrolectrica nu a mai investit nimic , a lasat balta si capacitatile in reparatie sau modernizare,cu cateva exceptii. Exemplu notabil este al avocatului Borza care a taiat investitiile la Hidroelectrica si cu banii neinvestiti declara profit maxim( cat de stupid). ANRE este o gluma proasta ,care da amenzi si reproduce in romana ce i se dicteaza de catre ACER, dar are presedinte un electrician si restul sunt pile, rude,cunostinte. Se poate scrie foarte mult ,cum in 30 de ani, statul a reusit sa strice sistemul energetic,iar acum nu este in stare sa isi vada greselile si sa faca o politica energetica pe 25 de ani.  Si acum vorbim de compensari tot pe bani publici, in loc sa fi avut rezervele de gaz pline, sa duduie investitiile de la Iernut, sa avem planuri de retehnologizare a centralelor pe carbune. Suntem prostii Europei.

    • Like 0
    • @ Gecaba
      Stimate Domn , felicitari ,cred ca lucrati in sistem ptr ca aveti cunostinte in domeniu , Asa este , s-a formati si in sect, Energetic mafia proprie ,ca peste tot
      -- De exemplu ,, intretinerea unei LEA de 400 KV , defrisarea culuarului de sub linia aeriana , intretinerea vopsirea stalpilor,, indepartarea cuiburilor de ciori din suportii stalpilor , o face o mica Firma capusa , care are legatura cu un sef din sistem , etc,
      Am citit punctul 7 din articol si apreciez parerea Domnului Ministru ,cel putin recunoaste adevarul
      --Asa este ,nu,s-a facut nimic ,in afara de profit, dividende etc, Investitii ,nimic,
      -- Cat despre scumpire , este foarte trist pentru ca scumpirea se va vedea in produsul final , inclusiv al painii care se coace la cuptoare electrice , etc,
      --Am construit o casa la tara, si eram nehotarat inca ptr sistemul de incalzire
      -- Pe lmne sau pompa de cladura NIBE ,, aveam si oferta de pret ,dar in conditiile actuale ,am renuntat si cu tot riscul voi sparge lemne si etc,
      -- Nu am curaj si posibilitati sa ,,ma incalzesc electric,
      -- Nu inteleg , cum va fi cu incalzirea globala , caci energia electrica era varianta ,,verde si logica impotriva incalzirii globale , dar se pare ca politicienii ,au alta parere !
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro