Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Soluție inovatoare a unui cercetător român. Dr. Adrian Fifere: „Aceste specii reactive pot avea aplicații semnificative atât în terapia cancerului, cât și în combaterea infecțiilor bacteriene”

Adrian FIFERE

Dr. Adrian Fifere (foto) are 48 de ani și este cercetător științific la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași (ICMPP), activând în această instituție de aproape două decenii. A absolvit Facultatea de Chimie, specializarea Chimie și Fizică, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Studiile doctorale le-a desfășurat în cadrul aceluiași institut, finalizându-le la sfârșitul anului 2009.

A ales să studieze la Facultatea de Chimie, specializarea Chimie-Fizică, motivat de o pasiune autentică pentru aceste domenii. Spre deosebire de generațiile actuale, mai pragmatic orientate, el - asemenea multor copii ai anilor '90 - a luat decizii educaționale mai puțin calculate din punct de vedere financiar. Visul său inițial a fost acela de a deveni profesor preuniversitar, fiind mereu atras de cariera didactică. Cu toate acestea, nu a avut oportunitatea de a profesa în învățământ.

După absolvirea studiilor de masterat și-a dorit să se îndrepte către domenii mai sofisticate ale chimiei și fizicii, ceea ce a presupus implicarea în cercetarea academică și continuarea studiilor doctorale. Provenind dintr-o familie de profesori preuniversitari, continuă să nutrească respect și afecțiune față de cariera didactică, considerând-o o profesie cu adevărat nobilă. În anul 2001, Adrian Fifere a intrat în sistemul de cercetare, câștigând prin concurs un post la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași. Institutul organizează periodic concursuri pentru ocuparea posturilor de cercetare, iar el a fost selectat printre primii.

Beneficiar al proiectului PNRR ce finanţează Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător COACH-USV găzduit de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava care se adresează studenților, masteranzilor, doctoranzilor, postdoctoranzilor și cercetătorilor din institutele de cercetare, dr. Adrian Fifere face parte dintr-un proiect PNRR-I8 implementat de Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași. Pentru el, implicarea în cadrul proiectului de cercetare PNRR-I8 reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare profesională, de explorare a unor noi domenii de cercetare și de stabilire a unor contacte valoroase care îi vor susține colaborările viitoare. Deși asemenea afirmații pot părea comune, Dr. Adrian Fifere subliniază faptul că proiectele de tip I8 presupun un nivel de exigență mai ridicat față de alte inițiative similare. Finanțarea adecvată a proiectului îi permite achiziționarea de materiale de calitate superioară, conform propriilor standarde ridicate pentru temele de cercetare abordate. De asemenea, mediul de lucru extrem de specializat contribuie semnificativ la îmbunătățirea performanței științifice și la deschiderea de noi direcții de studiu.

Un pas inovator în lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice

Astăzi, consumul de antibiotice a crescut alarmant, iar utilizarea lor excesivă a dus la o amenințare majoră pentru sănătatea publică: apariția bacteriilor rezistente. În acest context critic, cercetătorul dr. Adrian Fifere aduce o rază de speranță. El a dezvoltat o metodă pentru a direcționa tratamentul exact către infecții: „Am combinat două substanțe – un antioxidant și un antibiotic – într-o formulă care nu doar că ajută la reducerea stresului oxidativ asociat inflamațiilor, dar îmbunătățește semnificativ eficiența tratamentului antibiotic”, explică cercetătorul. Această abordare permite reducerea dozelor de antibiotic administrate, reducând riscul apariției tulpinilor bacteriene rezistente și minimizând efectele secundare. Descoperirea sa nu este doar un progres științific, ci și o promisiune: aceea că infecțiile care astăzi amenință vieți vor putea fi tratate mai eficient și cu riscuri mai mici în viitor. Studiul complet aici.

O altă cercetare valoroasă la care și-a adus contribuția cercetătorul ieşean este protejarea dispozitivelor medicale esențiale. În spitale, dispozitivele medicale reutilizabile, cum ar fi duodenoscoapele, sunt esențiale pentru investigațiile interne. Dar procesul intens de dezinfectare poate deteriora rapid aceste instrumente scumpe, crescând riscul apariției infecțiilor nosocomiale. Dr. Adrian Fifere a venit cu o soluție pentru a rezolva această problemă: el a dezvoltat nanoparticule speciale de peroxid de calciu care elimină bacteriile fără să afecteze materialele sensibile ale dispozitivelor. „Activitatea oxidantă a nanoparticulelor este extrem de scăzută în medii neutre din punct de vedere acido-bazic, ceea ce protejează materialele sensibile ale dispozitivelor medicale, mentinând, în acelaşi timp, proprietăţile antimicrobiene”, subliniază cercetătorul. Această soluție inteligentă ar putea prelungi durata de viață a echipamentelor medicale și, mai important, ar putea spori siguranța pacienților, oferind spitalelor un instrument puternic în prevenirea infecțiilor. Cercetările sunt în plină desfășurare și vizează obținerea unor rezultate care vor contribui la dezvoltarea de soluții inovatoare pentru creșterea siguranței în spitale, cu sprijinul științei. Studiul complet aici.

Provocările actuale ale cercetării științifice: ritmul accelerat și nevoia de adaptare

Dr. Adrian Fifere consideră că una dintre cele mai mari provocări ale cercetării actuale este ritmul extrem de rapid în care evoluează lucrurile. El face o observație justificată: „Proiectele au teme din ce în ce mai diverse, iar creșterea target-ului propus conduce la o presiune tot mai mare asupra cercetătorilor”. Această dinamică duce la o creștere a numărului de publicații per cercetător și la schimbări frecvente ale subiectelor de cercetare, ceea ce presupune o ieșire repetată din zona de confort profesională. Deși riscul scăderii profunzimii studiilor există, cercetătorul ieşean consideră că această provocare poate fi depășită prin muncă susținută și o conectare constantă la nevoile reale ale societății: „Este important să evităm temele cu relevanță redusă și să acordăm mai multă greutate rezultatelor cu adevărat semnificative”. De asemenea, el subliniază că stabilirea unor colaborări solide, bazate pe complementaritatea expertizelor, este esențială pentru succesul cercetării complexe.

Calitățile esențiale ale unui cercetător de succes

În viziunea lui Adrian Fifere, succesul în cariera științifică presupune o combinație de pasiune, organizare și deschidere către schimbare: „Un cercetător trebuie să fie organizat, să aibă pasiune pentru cunoaștere și să fie foarte deschis la reconceptualizare și schimbarea paradigmelor”, afirmă el. Printre abilitățile cheie, Fifere evidențiază gândirea critică și competențele tehnice solide, elemente care diferențiază performanța în domeniul cercetării. De asemenea, el subliniază că rigoarea științifică, etica profesională, claritatea în comunicare, perseverența și răbdarea sunt calități indispensabile: „Cercetarea nu poate exista fără rigoare științifică și fără etică profesională”.

Sugestii pentru tinerii care visează la o carieră în cercetare

Cercetătorul ieşean le recomandă tinerilor care își doresc o carieră în cercetare să fie foarte hotărâți și să înțeleagă clar ce presupune această alegere: „Înainte de a începe o astfel de carieră este esențial să citești mult despre ce înseamnă, în realitate, cercetarea. Nu este doar muncă în laborator sau pe teren, ci implică și diseminare științifică și management de proiect, activități care consumă mult timp”. Acesta încurajează viitorii cercetători să caute oportunități de voluntariat în programe de cercetare, pentru a experimenta concret specificul activității înainte de a se angaja pe termen lung. Printre avantajele meseriei, el menționează accesul la un mediu educat, provocările intelectuale constante și oportunitatea de a călători în scop științific, ceea ce „deschide mintea către abordări inovatoare”. În același timp, cercetătorul avertizează că drumul nu este lipsit de provocări: ritmul de lucru este intens, tehnologia avansează rapid, iar obținerea finanțărilor necesare continuării cercetării presupune o competiție acerbă. „Fără proiecte, cercetarea nu poate continua”, atrage el atenția, subliniind importanța adaptabilității și a rezilienței în acest domeniu.

Planuri de cercetare pentru viitor: nanotehnologii pentru sănătate

Dr. Adrian Fifere își propune ca, în anii următori, să își continue activitatea științifică, concentrându-se pe teme strâns legate de nevoile reale ale societății. El consideră că această orientare este esențială pentru a da valoare concretă muncii de cercetare și pentru a menține încrederea publicului în eforturile științifice: „Direcția principală a cercetărilor mele vizează dezvoltarea de nanostructuri – nanoparticule sau alte materiale nanostructurate – capabile să elibereze specii reactive (precum radicalii liberi) sub acțiunea unor stimuli externi, cum ar fi lumina sau temperatura. Aceste specii reactive pot avea aplicații semnificative atât în terapia cancerului, cât și în combaterea infecțiilor bacteriene. În plus, materialele obținute vor fi proiectate astfel încât să poată funcționa ca agenți de contrast în imagistica medicală, deschizând astfel calea către produse cu funcționalitate dublă: terapeutică și de diagnostic”.

Prin această abordare integrată, cercetătorul speră să contribuie la îmbunătățirea eficienței tratamentelor și la creșterea preciziei diagnosticelor medicale, deschizând noi orizonturi pentru medicina personalizată și pentru creșterea calității actului medical.

Au contribuit

Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Director, COACH-USV

Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult