Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Spectacol de Decembrie 30 pentru copii și tineret

 

● Atât PSD-ului cât și PNL-ului le pasă de copiii românilor cât îi păsa lui Ceaușescu de pionierii și șoimii patriei ținuți ore întregi în carantină, îndopați cu orez ca nu cumva să-i apuce burta, iar în caz că le era sete, li se dădea să sugă câte-o batistă umedă. Numai așa erau demni a fi îmbrățișați și pupați de conducător în văzul nației.

Ciolacu măcar a fost sincer: „Cerem dublarea alocațiilor pentru copii pentru că liberalii ne-au cerut-o în februarie și acum vrem să le-o tragem și noi”.

Alocațiile pentru copii nu sunt altceva decât o altă formă de „mărinimie” a statului, prin care cetățenii pot fi manipulați la vot. Într-o țară cu o economie sănătoasă, ar fi puțini părinții care ar avea nevoie de pomana cinică a politicienilor.

● Apropo de copii și tineret, mândria țării. Luni, subsemnatul am zis niște lucruri la Digi24 despre condamnările în procesul Colectiv, încheind așa: „Morții rămân în continuare să se răsucească în morminte”. Știrea cu acest titlu a fost încercuită, copleșită pe net de „știri” fără număr povestind incendiar ce am spus eu despre junele manelist Șieli și ce mi-a răspuns tânărul artist. Și capitalist, cum apreciază domnul om de afaceri Mandachi Șîeu.

Răspunsul a fost, firește, o manea – este a doua care mi se dedică, după cea a lui Nelu de la Seattle.

Îi sugerez domnului Șieli s-o vocalizeze în noaptea de 21 decembrie, în Piața Universității, unde niște tineri mai tineri decât el erau împușcați acum 30 de ani.

● Apropo de Piața Universității, dna Firea vrea schimbarea denumirii Pieței în „I.C. Brătianu”. Adică numele care a rămas peste generații ca simbol al luptei împotriva comunismului de ieri, de alaltăieri și de azi, să fie înlocuit cu numele fondatorului liberal, pe care Primăria dnei Firea îl respectă nespus, de vreme ce a anunțat o inaugurare a grupului statuar care n-a mai avut loc, fără niciun fel de explicații. Nici măcar pentru stră-strănepoata marelui om, Marie Hélène Brătianu, venită degeaba din Franța, pe cheltuială proprie, la „eveniment”.

Dacă această „rebrenduire” vrea să șteargă memoria Pieței Universității, botezarea parcului Unirii „Teoctist Patriarhul” vrea s-o murdărească. Lăudător neobosit al lui Ceaușescu, Teoctist Arăpașu n-a ridicat un deget în apărarea bisericilor distruse și zburătăcite pe roate de dictator. Mai mult, i-a condamnat odată cu Ceaușescu pe „huliganii” de la Timișoara, iar când timișorenii au căutat adăpost în fața gloanțelor, ușile Catedralei au fost închise.

Ar fi minunat, nu?, ca urmașii celor uciși în Decembrie, după ce se duc la Cimitirul Eroilor, să-și poarte apoi pașii prin parcul „Teoctist”, că e aproape.

● Ambasada Marii Britanii în România a invitat la București britanici care au cunoscut România lui Ceaușescu din anii `80 și au fost prezenți la Revoluție. De ce? Ca să le relateze elevilor de liceu din toată țara experiențele lor directe cu dictatura ceaușistă.

Cu același prilej, Ambasada României în România a invitat pe nimeni să vorbească cu nimeni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult