Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Starea umanității: când în loc să fugi din calea uraganului, faci live-uri pe TikTok

Oameni din Fort Myers, Florida, fimând în timpul uraganului

Oameni din Fort Myers, Florida, filmând pe străzile inundate - Foto: Chandan Khanna/ AFP / Profimedia

Zilele trecute, statul Florida era amenințat de un eveniment catastrofal. Un uragan uriaș de categoria 5 se îndrepta dintre Golful Mexic spre peninsulă cu o forță ce l-a determinat pe un cunoscut meteorolog din SUA să izbucnească în plâns în direct. Cumva, exista amenințarea ca un eveniment meteorologic de o intensitate nemaîntâlnită în ultima sută de ani să radă efectiv de pe fața Pământului o parte din statul Florida.

Așa că oamenilor li s-a spus să plece din calea uraganului, alternativa pentru cei din anumite zone fiind moartea. Au spus-o cam toate autoritățile cu câteva zeci de ore înainte de începerea furtunii și o mare parte dintre ei au ascultat. Alții, însă, nu puțini, au decis să rămână. Motivele erau destul de rezonabile în cazul unora (aveau părinți în vârstă care refuzau să plece și era obligatoriu să rămână cu ei, nu mai prinseseră loc în avion, biletele s-au scumpit, hotelurile erau deja pline), în timp ce alții au decis să rămână pentru că nu au încredere în autorități, pentru că au convingerea că vremea e manipulată de guvern sau pentru că… și-au dorit să facă niște like-uri pe rețelele de socializare, documentând ceea ce părea să fie “furtuna secolului” în Florida. 

În cursul zilei de ieri, adică noaptea în care uraganul a lovit Florida cu o intensitate ceva mai mică decât s-a anticipat, mulți oameni care au rămas în calea uraganului în ciuda avertismentelor autorităților și-au luat foarte în serios misiunea de a documenta experiența uraganului pe social-media. Zeci de clipuri au apărut pe TikTok, cu oameni singuri sau înconjurați de familii, confruntându-se cu o furtună uriașă, care a adus cantități enorme de apă în zonele vulnerabile, din apropierea oceanului și rafale de vânt cu o putere incredibilă de a muta autoturisme și de a rupe terase, acoperișuri etc.

Toată ziua am fost efectiv cu ochii pe ce se întâmpla în Florida. Atât pe canalele de știri, cât și pe TikTok. Nu mă întrebați de ce m-a fascinat atât uraganul acela, că nu știu.

Și toată ziua am văzut pe TikTok oameni care locuiesc în Tampa (unde uraganul urma să lovească cu cea mai mare putere), oameni cărora li s-a spus să fugă din calea urgiei și n-au făcut-o, unii cu motive reale, alții pentru că au impresia că guvernul manipulează vremea. Oameni care au postat toată ziua filmulețe pe TikTok. Cu pregătirile pentru uragan, cu starea de spirit. Să zicem că asta pot pricepe.

Dar nu mai pot înțelege deloc cum, după începerea dezastrului, cu apa de un metru în casă, cu vântul urlând ca în filmele de groază, oamenii ăia au putut posta în continuare update-uri pe social-media. Păi eu, să văd cum crește apa sub mine de la un minut la altul, să aud obiecte izbindu-se de geamuri și copaci pocnind afară sub bătaia vântului în timp ce copiii urlă pe lângă mine de frică, n-aș putea să mă concentrez nici măcar să sun la urgențe. Darămite să fac clipuri video pentru social-media. 

Și nu vorbim de jurnaliști, de vânători de furtună, de oameni care au o pasiune pentru dezastre și riscă enorm pentru a le documenta. Vorbim de oameni simpli, cu familii, cu copii, care au remarcat, înainte de furtună, că, postând despre asta, obțin inimoare și comentarii pe Tik-Tok. Am văzut, de pildă, un clip al unei femei care ne arăta cum apa din casă creștea de la un minut la altul și se sfătuia cu copiii ei în legătură cu ce vor face dacă e va crește până la al doilea nivel al casei. Am văzut un tânăr care a spus, în clar, că toți prietenii lui au plecat din stat, dar el a rămas pentru că vrea să aibă urmăritori și va demonstra cum va supraviețui catastrofei.

Asta arată cât de ciudat ne raportăm la viețile noastre, de când cu rețelele de socializare. Asta arată cât ne-au acaparat, de fapt. Că niște “inimioare” și emoticoane ne anulează inclusiv instinctele de supraviețuire. Și nu e numai despre Florida, e și despre oamenii care, pe timp senin și fără uragan la colțul casei, preferă să filmeze un accident în loc să dea o mână de ajutor. Cam asta e starea umanității azi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • jurnalism: Viktoriya Roshchyna
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon