Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Startup-uri care schimbă viitorul. PolyMore: „Ne dorim ca în următorii 3 ani să ne putem măsura impactul prin creșterea ratei de recuperare a materialelor reciclabile în Europa”

polymore

Un sistem ce ajută companiile de reciclare să identifice în timp real deșeurile care nu sunt sortate corespunzător de generatori, prin instalarea unor camere de luat vederi pe mașinile de colectare și prin analiza de imagini bazată de machine learning, a fost gândit și realizat de doi tineri antreprenori din Timișoara, Iohana Eliza Măceșanu și Cristian Pogan.

Startup-ul PolyMore, înființat de cei doi, a fost în 2021 unul dintre cei trei câștigători - alături de Precious Circuit și Sacosh - ai finalei Social Impact Award România, competiția care încurajează anual tinerii cu idei de afaceri sociale, la nivel internațional. Premiul obținut, în valoare de 3.000 de euro, l-au folosit pentru a dezvolta în continuare produsul, astfel ca proiectul lor să ajungă la un impact de anvergură mai mare, spun cei doi tineri. 

Fondatorii PolyMore, startup-ul care oferă detectarea automată a deșeurilor sortate greșit, au pornit de la ideea că tehnologia poate juca un rol important în creșterea eficienței reciclării materialelor și în reducerea emisiilor nocive. Aceasta în contextul în care oamenii devin tot mai conștienți de efectele negative asupra sănătății pe care le au emisiile toxice provenite de la deșeurile netratate sau incinerate.

Gestionarea deșeurillor, mai eficientă și mai puțin costisitoare

„PolyMore abordează problema gestionarii deșeului la rădăcină, făcând procesul mai eficient și mai puțin costisitor în centrele de sortare. Soluția noastră presupune detectarea gradului de contaminare a deșeurilor reciclabile și ajută companiile de colectare să determine și să identifice locurile în care deșeul a fost greșit colectat. Produsul pe care l-am dezvoltat ia cadre în timp real din interiorul mașinii de salubrizare în timpul procesului de colectare și folosește o rețea neuronală pentru a determina dacă deșeurile sunt contaminate”, spune Iohana Eliza Măceșanu, co-fondator PolyMore.

Dorința de a aduce un impact în industria reciclării din România, și nu numai, i-a determinat pe Eliza și Cristian să intre în contact cu mai mulți oameni din industria de profil, vizitând astfel mai multe centre de colectare, respectiv sortare a deșeurilor. „În acel moment, am identificat că cea mai mare problemă este deșeul sortat greșit de către persoanele fizice, în urma folosirii a diverse produse în gospodăriile lor, deșeurile reciclabile ajungând să fie amestecate cu cele menajere și biodegradabile. Atât timp cât colectarea nu se face pe diferite fracții, aproximativ 95% din deșeu nu se poate recicla urmând să fie incinerat sau să ajungă în mediu. 

„Cele 7 luni de mentorat Innovation Labs au acționat ca un catalizator”

Ideea lor a prins contur în 2020, odată cu participarea la Programul Innovation Labs. „Încă de la înființarea sa, Innovation Labs a fost un program cunoscut atât în comunitățile de startup-uri, cât și în mediul universitar din România. Am considerat că este un start bun în dezvoltarea produsului nostru, astfel ne-am înscris ca participanți la ediția 2020 din Timișoara. Șansa noastră de a face parte din programul Innovation Labs, selectarea noastră în program și, ulterior, câștigarea premiului Best Pitch ne-au dat un boost de încredere în dezvoltarea companiei noastre. Atât eu, cât și co-fondatorul meu, Cristian, nu aveam foarte multă experiență antreprenorială. Programul a acoperit o mare parte din knowledge-ul necesar de care un tânăr antreprenor ar avea nevoie la începerea unui business”, spune Iohana, subliniind că cele 7 luni de mentorat de care au avut parte în timpul participării la programul Innovation Labs au acționat ca un catalizator pentru ideea lor și astfel și-au conturat un business sustenabil. 

„În prezent, soluțiile existente pe piață abordează problema gestionării deșeului direct pe banda de sortare, în centre. Sunt procedee care se bazează pe sortarea automată a deșeurilor, implicând brațe robotice sau alte mecanisme utile în acest proces, scopul fiind îmbunătățirea procesului de sortare și înlocuirea muncii manuale a angajaților. Însă atunci când se acționează la punctul de decontaminare, direct pe bandă, fluxul de deșeuri este deja prea mare”, explică Iohana Eliza Măceșanu.

PolyMore abordează problema de la rădăcină, și anume din momentul colectării deșeurilor. „Soluția noastră se axează pe detectarea automată a deșeurilor sortate incorect de către cetățeni în momentul procesului de colectare. Astfel operatorii pot preveni contaminarea majoră a deșeurilor reciclabile. Prin produsul nostru se va putea oferi, totodată, feedback automat generatorilor despre calitatea deșeurilor colectate și cum vor putea să le gestioneze mai bine”, spune ea.

Demersuri pentru lansarea unui proiect pilot internațional

În acest an cofondatorii PolyMore și-au propus să își consolideze poziția pe piața din România, proces început prin aplicarea soluției lor tehnologice atât în partea de vest a țării, cât și în Sibiu.

„În continuare facem demersuri pentru a ne internaționaliza startup-ul, urmând să lansăm primul proiect pilot internațional. Ne dorim ca în următorii 3 ani să ne putem măsura impactul prin creșterea ratei de recuperare a materialelor reciclabile în Europa”, spune cofondatoarea PolyMore.

Începerea propriului business crede că e singura cale de a ști mai multe despre antreprenoriat. „Un lucru important pe care foarte mulți dintre noi tindem să îl ratăm este că nu putem ști totul de la început”, vede ea procesul continuu de dezvoltare. Privind din perspectiva de acum, cofondatorii PolyMore spun că, de la început, cel mai mult și-au dorit să știe cum să dezvolte un produs de impact și cum poate fi măsurat acest impact.

Cum poți crea un produs care contează, care are succes? Pentru a face un produs care contează, unul dezirabil, Iohana crede că trebuie să te asiguri că acesta rezolva o problemă specifică sau oferă un beneficiu tangibil. „Dacă oamenii nu au nevoie sau nu își doresc să folosească un produs, acesta va eșua. Astfel, trebuie să îți cunoști foarte bine piața și industria în care vrei să operezi. Feedbackul potențialilor clienți/utilizatori este critic în confirmarea acoperirii unei nevoi, fiind esențial înaintea începerii procesului de prototipare. Prin urmare, un produs care are succes este cel care aduce valoare utilizatorilor săi”, punctează ea.

„În momentul în care un produs urmează să fie lansat pe piață, acesta trebuie să fie complet testat, pentru a evita potențialele probleme operaționale neprevăzute. De asemenea, trebuie verificat atât intern, cât și extern dacă este un produs viabil care poate genera viitoare beneficii, asigurându-se un model de business sustenabil”, continuă cofondatoarea PolyMore.

Odată intrați în comunitatea Innovation Labs, cei doi antreprenori spun că au fost deseori contactați de organizatori cu diferite oportunități pentru dezvoltarea startup-ului lor.

Cofondator al Innovation Labs, primul program de preaccelerare pentru startup-uri tech din România, antreprenorul Andrei Pitiş a declarat recent la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că îi încurajează pe tinerii pasionați de tehnologie să își urmeze pasiunea și să-și deschidă propriul business, participarea la programul Innovation Labs putând fi o rampă de lansare a afacerilor tech.

„În orice sat, în orice cătun, poate să existe un copil care poate să viseze să fie antreprenor în tech. Trăim într-o țară democratică, trăim într-o țară în care se poate, în care poți să îți depășești condiția, oricât de jos ar fi condiția în care tu te naști. Și chestia asta o uităm prea repede și de foarte multe ori zicem că nu se poate, că suntem în România. Nu e adevărat. Se poate. Și am avut chiar la Innovation Labs un tânăr care a venit la mine și mi-a zis: Am venit dintr-un sat la Cluj la facultate și deja mi s-a deschis un oraș. Și am venit la Innovation Labs și am văzut că pot să fac o aplicație, că pot să fac un sistem pe care pot să îl vând în America și mi s-a deschis toată lumea. Eu nu credeam că toată chestia asta este posibilă, nici măcar nu visam că e posibilă, nu știam că există noțiunea de product manager care gândește un produs care se poate vinde global. Hai să deschidem țara asta pentru toți oamenii, haideți să îi convingem că se poate pe copiii aceia care sunt undeva într-un sat și care visează să facă o diferență în lume”.

Programul Innovation Labs este cel mai longeviv program de educație antreprenorială de tip pre-accelerator din mediul universitar românesc. De-a lungul anilor, în jurul programului s-a dezvoltat o comunitate națională de mari dimensiuni, cuprinzând atât ambasadori Innovation Labs în fiecare universitate parteneră, cât și absolvenți ai acestor universități, profesioniști din industria IT, specialiști din ecosistemul mai larg de antreprenoriat inovativ, investitori, antreprenori, actori din administrația publică și leadership de top din cadrul unora dintre cele mai mari corporații active pe piața din România.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult

Cluj Napoca.

Persoanele care au în derulare credite cu dobândă variabilă, majorată ca urmare a creșterii indicilor de referință în funcție de care se calculează aceasta, ar putea avea parte de o perioadă în care ratele să nu mai crească atât de puternic, începând din a doua jumătate a anului. Foto: Andras Ferencz

Citește mai mult