Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Statele membre UE se angajează să reducă cererea de gaze naturale cu 15% iarna viitoare

gaze naturale - getty

Foto: Getty Images

În efortul de a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE, statele membre au ajuns marți la un acord politic privind reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Am scos mai jos prevederile acordului:

- Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri la alegerea fiecăreia.

- Întrucât toate țările UE vor depune toate eforturile pentru a îndeplini reducerile, Consiliul UE a specificat câteva scutiri și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul de reducere obligatoriu, pentru a reflecta situațiile particulare ale statelor membre și pentru a se asigura că reducerile de gaze sunt eficiente în creșterea securității aprovizionării în UE.

- Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state membre sunt scutite de reduceri obligatorii de gaz, deoarece nu ar putea elibera volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre.

- Statele membre ale căror rețele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul electric european și depind în mare măsură de gaze pentru producerea de energie electrică sunt, de asemenea, exceptate, pentru a evita riscul unei crize de alimentare cu energie electrică.

- Statele membre pot solicita o derogare pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export de interconexiuni sau infrastructura lor internă Gaz Natural Lichefiat (GNL) sunt utilizate pentru a redirecționa la maximum gazul către alte state membre.

- Statele membre pot solicita, de asemenea, o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele de umplere a stocării gazelor naturale, dacă acestea depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an, comparativ cu media ultimilor cinci ani.

-  Statele membre au convenit să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei „alerte la nivelul Uniunii”.

- Alertarea ar fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, hotărând la propunerea Comisiei.

- Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte la nivelul Uniunii” în cazul unui risc substanțial de lipsă gravă de gaze sau a unei cereri excepțional de mare de gaze sau dacă cinci sau mai multe state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei să face acest lucru.

- Atunci când au ales măsuri de reducere a cererii, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejați, cum ar fi gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea.

- Măsurile posibile includ reducerea gazului consumat în sectorul electric, măsuri de încurajare a schimbului de combustibil în industrie, campanii naționale de conștientizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitația între companii.

- Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta în mod regulat Comisiei cu privire la progresul planurilor lor.

- Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp.

- Regulamentul se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o revizuire pentru a lua în considerare extinderea sa în lumina situației generale a furnizării de gaze în UE, până în mai 2023.

-  Textul convenit marți va fi adoptat oficial printr-o procedură scrisă. Procedura scrisă va fi lansată și încheiată în zilele următoare, în urma revizuirilor tehnice ale textului.

- „Acționând împreună pentru reducerea cererii de gaze, ținând cont de toate specificitățile naționale relevante, UE a asigurat bazele solide pentru solidaritatea indispensabilă între statele membre în fața șantajului energetic al lui Putin. Anunțul Gazprom că va reduce în continuare livrările de gaz către Europa prin Nord Stream 1, fără niciun motiv tehnic justificat, ilustrează și mai mult natura nesigură a Rusiei ca furnizor de energie. Datorită deciziei de astăzi (marți -n.n.), suntem acum pregătiți să ne abordăm securitatea energetică la scară europeană, ca Uniune”, se arată în mesajul președintei Comisiei Europene.

 - Pe de altă parte, Jozef Síkela, ministrul ceh al industriei și comerțului, a declarat că „UE este unită și solidară”. „Decizia de astăzi (marți -n.n.) a arătat în mod clar că statele membre vor rezista oricărei încercări a Rusiei de a diviza UE, folosind surse de energie ca armă. Adoptarea propunerii de reducere a gazelor în timp record a întărit, fără îndoială, securitatea noastră energetică comună. Economisirea gazului acum va îmbunătăți pregătirea. Iarna va fi mult mai ieftină și mai ușoară pentru cetățenii UE și pentru industrie”, a mai subliniat Jozef Síkela.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Toate bune si frumoase, dar intrebarea este cum? Stim sa facem acest lucru? Avem cum sa motivam populatia sa faca acest lucru? Ce putem face in industrie? Avem suficiente resurse sa verificam acest lucru? Suntem solidari ca popor sa facem acest efort? Eu nu cred. De ex.. si acum in plina seceta in cartierele rezidentiale si orasenii care s-au mutat la tara in continuare isi uda florile, dar mai ales gazonul scump. Si cand ii intrebi iti spun ca ce ma intereseaza pe mine pentru ca el oricum plateste apa - la tara in multe cazuri este sistem pausal si nu sunt contoare. In sfarsit noi, nu putem sa spunem ca suntem un popor solidar prin urmare nu cred ca la nivelul populatie se va intampla ceva. Prin urmare vor fi decizii prin care va fi afectata industria. In regula, nu mai producem anumite lucruri, dar cum vom putea plati salariile daca nu producem? Va acoperi statul acest salarii? Eu nu cred. Prin urmare ca de obicei numai unii vor plati pentru ceilalalti.
    • Like 0


Îți recomandăm

Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult

Referendum Italia justitie / sursa foto: Profimedia

Reforma italiană a magistraturii a eșuat. Guvernul Meloni intenționa modificarea Constituției, pentru a separa cariera procurorilor de cea a judecătorilor, a reorganiza CSM în două consilii judiciare pentru cele două ramuri ale magistraturii și a redefini mecanismul disciplinar vizând magistrații. Dar cetățenii italieni au spus NU: 54% voturi împotrivă, la o participare de aproape 59%. Acest referendum ar trebui să dea de gândit și autorităților de la București.

Citește mai mult