Ștefan Țăpescu
Cei mai mulți dintre tinerii români care aleg să își facă studiile superioare în străinătate, cel mai probabil nu se vor mai întoarce în țară, din motive lesne de intuit. Iar în prezent sunt aproximativ 40.000, potrivit datelor UNESCO. Sunt însă și excepții. Andrei Nicolae, Ștefan Țăpescu și Daniel Posdărăscu, foști colegi la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, au plecat la studii, dar au revenit și au pus bazele startup-ului edtech Youni, prin intermediul căruia vor să sprijine liceenii care își doresc să studieze în alte țări să facă alegerea potrivită și să-și împlinească visul. Dacă se vor întoarce sau nu, nu mai depinde de ei.
„Mentalitatea că pleci și nu te mai întorci este destul de limitată. Trebuie să acceptăm că e ok să te duci și să explorezi alte opțiuni, și să nu mai facem acuzații. Pentru că vii cu alt mindset. Putem crește în alte țări și alte țări să vină la noi și astfel să avem un ciclu complet de creștere a oamenilor, pentru că e important să înțelegi alte culturi înainte să le judeci.
În Kazakhstan, guvernul subvenționează studiile în străinătate la universități de top. Peste 1.000 de studenți pleacă anual cu obligația să se întoarcă și să lucreze pentru guvern și instituții publice, timp de 5 ani. Aceasta este o manieră de a atrage oameni care au înțeles internațional cum se fac lucrurile, în mai multe țări. Pentru că nu merg doar în SUA, ci și în Australia, Marea Britanie sau Canada, ca să învețe de peste tot ce se întâmplă. Astfel îți dezvolți oamenii și faci o invesție în viitorul țării”, spune Ștefan, care în primăvara acestui an a deschis birouri Youni în Kazakhstan și Uzbekistan.
Iar în cazul celor trei tineri antreprenori, teoria s-a confirmat. „E vorba și de dezvoltare personală. Un tânăr care pleacă la 18 ani și petrece 4-6 ani într-o țară străină, când se întoarce este mult mai dezvoltat decât unul de aceeași vârstă care a rămas. Și vine cu know-how, cu oportunități pe care să le creeze, așa cum am văzut și am făcut și noi. Noi am inovat în ceea ce privește felul în care abordăm și lucrăm cu copilul, dar faptul că există o platformă prin care să aplice la universități, nu am inventat-o noi. Afară se întâmplă de mult timp”, spune Andrei.
În 2023, platforma Republica vă invită să cunoașteți poveștile antreprenorilor români care au avut curajul să investească în educație. Vom intra în lumea celor care au deschis grădinițe, școli, instituții private de învățământ și care au făcut din actul de învățare- indiferent de forma pe care o îmbracă sau de vârsta celor cărora se adresează- o afacere profitabilă, cu șanse de a se dezvolta în viitor. Dăm credit educației este un proiect editorial care este realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, pe parcursul întregului an 2023.
„Acesta a fost visul meu: să mă întorc și să am business-ul meu în România”
Fost olimpic la matematică, Andrei Nicolae și-a continuat studiile în Germania, la Jacobs University Bremen, unde a studiat computer science și inginerie electrică, dar a și lucrat pentru diverse companii. S-a întors în România pentru că începuse să lucreze la startup-ul vreaulafacultate.ro, o platformă pentru înscrieri online la facultățile din România.
Andrei Nicolae
„M-am întors pentru că acesta a fost visul meu de când am plecat: să am business-ul meu în România. Nu plănuiam să rămân afară pentru totdeauna. M-am întors pentru că începusem startup-ul și m-am lăsat și de facultate. (...) Nu a fost ușor, pentru că lumea a fost destul de reticentă. Era greu să te bage cineva în seamă. Aveam 21 de ani și trebuia să lucrăm cu mediul academic. La început am avut 4-5 universități, apoi am ajuns la 21”, spune Andrei.
În 2020, au lansat Youni care, dincolo de o platformă pentru a aplica la universități din străinătate și a căuta programe de studii, a fost gândit ca un ecosistem prin intermediul căruia un tânăr să poată explora domeniile de care este interesat, să poată înțelege ce presupun acestea mai exact, care sunt oportunitățile în ceea ce privește joburile, iar apoi să-și construiască parcursul astfel încât să fie admis la facultatea care i se potrivește.
„Ne-am dorit să creăm un ecosistem complet în care, dacă un copil intră în clasa a IX-a, să treacă prin toată partea de educație personală și profesională prin intermediul a cât mai multor activități, evenimente, workshop-uri și consultanță educațională. E vorba despre îndrumare și de a explora cât mai multe domenii, de a accesa companii și universități pentru a vedea care este traiectoria posibilă și pe care să o testeze în anii de liceu. Și în funcție de asta să-ți alegi și facultatea. De exemplu, dacă vrei să faci inginerie, Germania este cea mai bună alegere. Încercăm să-i ajutăm prin conferințe cu cei de la NATO, World Bank, asociații din România, astfel încât să învețe. Dacă un elev vrea să aplice la Harvard, nu poți să-i spui în clasa a XII -a: „Uite pui asta pe CV și gata”. Copilul trebuie să devină acea persoană pregătită să meargă la Harvard”, explică Ștefan.
„Noi vrem să luăm un copil și să-l creștem. Prin internship-uri și voluntariate poate testa diverse lucruri, poate să-și dea seama ce înseamnă o meserie într-un anumit domeniu. Apoi, are zona de creație în care își creează un proiect de pasiune împreună cu alți copii și primesc mentorat de la noi și de la companiile partenere: propria aplicație, propriul brand, lansarea unui satelit în spațiu, organizarea unei conferințe. E ca un incubator pentru tinerii de liceu unde pot simula ce ar însemna meseria lor. La început, e mai mult vorba de dezvoltare personală, iar aplicarea la facultate este doar rezultatul. (...) Concomitent începe consultanța propriu-zisă care înseamnă zona de lucru pe CV. Documentare pentru universități, documente necesare, scrisori de recomandare, eseuri, aplicații pentru bursă”, completează Andrei.
În ultimii 3 ani, Youni a asistat la nivel global peste 6.300 de studenți. Anul acesta valoarea burselor obținute a fost de peste 19 milioane de euro, iar rata de acceptare de 100%. Majoritatea celor peste 1.000 de tineri români care au intrat în programul Youni au ales să studieze în străinătate, dar fondatorii sunt siguri că mulți dintre ei se vor întoarce în România, cu experiențe și informații noi.
Daniel Posdărăscu
„Sunt mulți copii extraordinari. Ei trebuie doar găsiți și încurajați”
Contrar opiniei generale, Andrei este de părere că liceul din România este unul dintre cele mai bune din Europa. Argumentul său este că un elev mediu de la noi este considerat unul de top în țările vestice și dorit de universități. Asta nu înseamnă însă că nu vede și punctele slabe ale sistemului românesc.
„Copiii care se duc în afară sunt atât de bine pregătiți și universitățile îi vor, pentru că au un nivel de know-how foarte ridicat. Educației din România îi lipsește însă aplicabilitatea, oportunitățile în care tu să aplici ceea ce înveți. (...)
Generația de liceeni de acum este mult mai dezvoltată decât am fost noi. Foarte puțini vin și spun că vor să meargă mai departe pe matematică, literatură sau marketing. Le este tot mai greu să aleagă, pentru că au mai multe cunoștințe din mai multe domenii, multe pasiuni. Față de generațiile din trecut le lipsește însă rigurozitatea. Au și o capacitate de concentrare mai mică, pe o durată de timp mai scurtă și nu au aceeași capacitate de efort. Dar sunt mult mai deștepți și mai isteți. Sunt mai creativi. Sunt o generație care dacă ar fi încurajată să ajungă în zone care implică și creație, eu cred că ar putea schimba multe. Iar ei trebuie să profite de trendul ăsta pe zona de tech, digitalizare, platforme de socializare. Asta poate fi revoluția generației lor, în care să-și creeze un start-up, să creeze, să inoveze. Sunt atât de mulți copii extraordinari. Ei doar trebuie găsiți, încurajați și promovați”, crede Andrei.
În prezent, aproximativ 300 de liceeni români sunt asistați de Youni, iar cei mai mulți se află în București. Sunt însă și tineri din Oradea, Baia Mare, Craiova, Slatina, Vâlcea, Constanța sau Galați, iar planul antreprenorilor este, pe lângă extinderea în Bulgaria, Ungaria și poate SUA, să crească cât mai mult în România. Tocmai de aceea și-au propus să înceapă să lucreze cu licee, să le integreze în platformă și să se poziționeze ca un consultat educațional gratuit, care prin intermediul a diverse wokshopuri și evenimente să-i ajute pe elevi să-și descopere vocația.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ce se intampla in KZ este un lucru bun si sunt de acord cu asa ceva pentru ca in acest fel am putea sa mai tinem prin tara tineri care poate vor schimba aceata societate, dar sa trecem in extrema cealalata si sa ii judecam de ce pleaca si de nu se intorc inseamna nationalism si populism, ieftin.