Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Strategia rurală de vaccinare anti-Covid 19 și misterul procentului de 60-70% din întreaga populație a României care ar trebui vaccinată până la sfârșitul anului 2021

rural -  Foto: Inquam Photos / Casian Mitu

 Foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Până în prezent, nu știu să se fi făcut publice măsurile pentru vaccinarea țăranilor din lumea rurală, mai ales a pensionarilor din CAP-uri. Este vorba de o lume țărănească neajutorată din punct de vedere al accesului la platforma de vaccinare și care se poate înscrie în cele 30-40 de procente din populația României care, vorba lui N. Bălcescu, „nu vor, dar nici nu pot” să se vaccineze. Lipsită de orice mijloace de a se face auzită în spațiul public, această lume țărănească, tăcută, multiplă și anonimă, se află, așadar, marginalizată de politicienii orășeni și de autoritățile capitaliene, pentru a câta oară, de altfel.

Cu câțiva ani în urmă, când autoritățile de extracție urbană au rânduit ca pensiile mizerabile ale țăranilor colhoznici să fie plătite prin card, nu a avut nimeni prevederea ca bancomate CEC să fie amplasate în toate localitățile țării. Și în acest caz, este vorba de mintea cea puțină și precară a decidenților unei astfel de măsuri și, din nou, o marginalizare de tipul „de nobis sine nobis”. Pensiile țăranilor colhoznici sunt un fel de „pensii speciale”, dar de această dată, subevaluate, care numără puține sute de lei, pentru că în viziunea tuturor guvernanților, de după 1989, principiul „contributivității” trebuia strict respectat și în acest caz. Prin urmare, un venit al țăranilor de 0,75 bani până la 1,75 lei cu cât a fost evaluată o normă/zi muncă la CAP, era prea puțin pentru a obține pensii mai mari.

Aceeași nepăsare și indolență condamnabilă au arătat-o decidenții politici și față de despăgubirile compensatorii care ar fi trebuit acordate țăranilor pentru ceea ce li s-a confiscat de către regimul comunist colhoznic: tinerețea, pământurile, atelajele și animalele. Spre deosebire de țărănime, alte categorii sociale nedreptățite în comunism au știut să fie vocale pentru a-și reclama drepturile și libertățile. Din nou, o lume tăcută, supusă, anonimă s-a văzut marginalizată și umilită. Această lume a fost în permanență un bazin electoral al PSD, care în mod pervers a manipulat conștiințe colective, i-a sedus prin etalarea interesului pentru cei umili, când în fond lideri precum ciolaci, năstași, pontiști, drăgniști ai pesedeului au „castele în Spania”, bungalouri în Brazilia, sejururi și vile la Monte Carlo, costume Armani, ceasuri Rolex, mașini scumpe și amante tot atât de „scumpe”. Mai nou, ministrul muncii, R. Turcanu, la fel, nepreocupată de pensiile țăranilor, se află în treabă declanșând o campanie de recalculare a pensiilor. Puternic liberală, această silfidică pedelistă vrea să ne facă să uităm că i-a înălțat imnuri de slavă femeii de partid și femeii prezidențiale, E. Udrea, într-un mod dizgrațios, asemănând-o cu „Kill Bill” al politicii românești, precum și doxologul de serviciu al băsismului, T. Baconski, cel ce nu-și putea struni hormonii „teologici” în preajma aceleiași inse care astăzi se pare că are probleme penale.

Această lume țărănească, pensionată din colhozuri, este măcinată de boli, cu trupurile estropiate de toate reumatismele dobândite pe tarlalele țării ca să producă hrană pentru proletari și lumpen-proletarii orășeni, puternic fidelizați de ideologia bolșevică la partidul comunist. Această lume țărănească este categoria socială cea mai puternic marcată de boli și care a făcut parte dintr-un popor bolnav care a ieșit din comunism în 1989 un popor subnutrit, lipsit de căldură, de lumină, cu copii înfrigurați în săli de clasă neîncălzite, toți pe cale să devină o masă de sclavi și de supuși ai activiștilor de partid și ai securității. Am fost un popor bolnav și învins de foame, frig și frică, care a avut centrale de apartament din gazul de la bucătărie și lumina electrică asigurată de baterii/acumulatoare auto.

Oare pentru lumea anonimă, tăcută și învinsă a țăranilor, președinția urbană și burgheză, precum și prim-ministrul F. Cîțu și ministrul sănătății, V. Voiculescu, ambii de extracție din lumea rurală, nu ar putea mobiliza medici de familie (confortabili și întotdeauna recalcitranți), CNAS-ul să asigure programarea lumii țărănești la vaccin, iar în cele mai dificile situații, să asigure caravane de vaccinări? 

Oare conducătorii dintotdeauna ai țării nu pot fi pe alocuri autentici, să iasă din ipocrizia nostalgiilor, recitată la televizor, față de bunicii și străbunicii de la țară? Să nu mai fie sastisiți și abulici orășeni față de lumea țărănească profund și masiv nedreptățită. Ei ar trebui să întruchipeze, față de lumea țărănească, tipul de politician definit de M. Kogălniceanu, la 5 ianuarie 1859, ca „bun și blând; să fie bun mai ales cu aceia pentru care toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi”. Aceasta cu atât mai mult cu cât asistăm astăzi la „satul care moare” și la țăranii care se sting și se întorc în pământul pe care l-au iubit și l-au blestemat deopotrivă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fara sa fiu rau intentionat. Sper ca toti cei la risc sa se vaccineze si sa nu mai fie decese inutile. Dar hai sa oprim epidemia si sa vaccinam vectorii de raspandire prioritar nu pe badea gheoghe ls 90 ani care nu iese din catunul lui ci pe cei ce merg la munca vacante si contacte sociale multiple. Altfel vaccinam aiurea in tranvai. Intradevar badea gh e protejat dar riscul sa se infecteze el sau pe altii e min vs a vs de un muncitor la 30 - 40 ani din mediu urban aglomerat.
    Dar e pt decidenti. Sa opreasca raspandirea in primul rand
    • Like 0
  • Sunt sate intregi fara medic.
    Sunt comunitati ce nici buletin nu au, nici certificate de nastere.
    Poate cu ocazia asta se simplifica si modul de acordare buletin si declarare resedintza, si asa aflam ca in ROmania sunt mai putini romani decat pe hartii ...
    • Like 0
  • Nume check icon
    Cu siguranta ca trebuie gandita o strategie si pentru vaccinarea in mediul rural, mai ales in ruralul indepartat de orasele unde se organizeaza centrele de vaccinare si pentru persoanele care din orice motive nu se poate deplasa.
    Caravanele ar fi o solutie cu siguranta, totusi va fi destul de dificil tinand cont de logistica de frig care trebuie asigurata, pe care nu stiu daca o avem la un nivel corespunzator.. Astra Zeneca ar fi o solutie sau viitoarele vaccinuri care nu sunt atat de pretentioase, dar aici sunt inca discutiile la nivel de EU referitor la eficienta acestora. (Apropo in UK fiecare se vaccineaza cu ce prinde indiferent de varsta si probleme medicale)
    In schimb inainte de a organiza aceste caravane cred ca trebuie verificat nivelul de acceptare al vaccinului. Iar aicitotul depinde foarte mult de "influencerii" locali traditionali: primar, politist, doctor, director de scoala, dar mai ales preotii. In general la sate vedem extreme: ori toti se vor vaccina pentru ca asa trebuie or nu pentru ca "X" ne-a spus ca nu este bine.
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult