Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Sub o aparentă liniște politică, democrația românească este în pericol

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă

Foto; Inquam Photos

Sub o aparentă liniște politică, democrația românească este în pericol. Nu pentru că cineva are un plan să o pună pe butuci, ci pentru că la confluența mai multor dinamici interne cu o criză majoră externă (economică sau militară) șubredul nostru regim democratic e în pericol să crape.

Separația puterilor în statul român nu mai prea există sau este de fațadă. Parlamentul nu exercită un control democratic asupra guvernului. Președintele nu este o contrapondere la Legislativ și Executiv, ci mai degrabă un garant al actualei coaliții de guvernare. Justiția este parțial controlată ca și o mare parte a televiziunilor.

Curtea Constituțională nu este autonomă și independentă, iar serviciile secrete sunt lipsite de control democratic. Județele sunt prea slabe pentru a contrabalansa centrul, iar cetățenii s-au retras din viața civică după imboldul de acum câțiva ani. Societatea civilă este răsfirată, partidele din ce în ce mai deprofesionalizate și opoziția nesemnificativă. Mediul privat nu a reușit să se coaguleze într-o forță care să țină piept politicului, iar universitățile produc multă mediocritate și puțină frondă.

Bine veți zice, la cum descrii lucrurile trebuia să fim o autocrație demult. Nu că n-ar fi încercat unii. Stăm mult mai bine decât în anii 90’ când regimul Iliescu și securiștii săi controlau și regizau totul. A fost un fel de progres când acum câțiva ani piețele au fost eliberate de jandarmi, nu de mineri. România este pe traiectoria corectă de consolidare a vieții democratice doar că drumul este lung și anevoios și uneori istoria nu mai are răbdare. Castelul nostru democratic nu a fost asediat cu determinare și nici nu a fost supus unei presiuni masive ca să știm dacă chiar ține. La Budapesta nu a ținut. Deocamdată lucrurile rămân în matcă din inerția vremurilor, nu pentru că am reușit noi să construim un ADN democratic și liberal.

Suntem puțini care vedem acest pericol. Sentimentul prevalent în zona partidelor de guvernare este că avem lucruri de făcut, avem război la graniță, avem de recuperat economic și nu e timp pentru toate finețurile democratice și pentru toate reglajele fine de care are nevoie un sistem liberal. Până la urmă câți oameni își simt amenințate persoana sau proprietatea în România? E libertate? Este. Întrebarea care rămâne și care mie nu-mi dă pace este dacă această democrație a noastră, încă mai degrabă gestionată decât autentică, nu va intra rapid în regres în fața unei crize economice de proporții sau a unui război care crește în intensitate. Nu sunt alarmat, dar ușor îngrijorat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alina check icon
    O stea pentru Premier,
    As zice ca este o Odisee în lupta pentru un job mai bun înainte și după ce am devenit cetățeni.
    • Like 0
  • Situatia descrisa cuprinde toate premisele instaurarii unui regim autocratic, dictatorial sau macar auto-perpetuat, ce va lasa deoparte orice democratie reala sau sansa de a-l schimba. Cred ca norocul nostru ca natie nu suntem noi, "activa" societate civila, ci incompetenta potentialilor dictatori, ce fac dovada unor serioase lacune de cultura, viziune, vointa si pricepere. Adica ei ar vrea dar nu prea stiu cum sa faca....

    Ipoteza: In conditiile actuale, descrise de articol, un Partid ( care din fericire nu exista!), declarat crestin ortodox traditionalist, cu ajutorul unor specialisti in manipulare ( chiar de import!), cu ajutorul retelelor sociale si a inculturii de masa, predicind valorile traditionale ( dragi românilor!), ar cistiga confortabil alegeri democratice. Ar putea apoi sa impuna un regim teocratic, de tipul monarhiilor dolari-petrol-broboada, doar folosind ideile din campania electorala, si s-ar gasi destui care sa il sustina!
    Astept contrazicere, ca e prea trist ce am scris, sper ca imaginatia mea nu e chiar atit de bolnava!
    • Like 0
  • Societatea românească este o societate abulică. Nu are sau, să zicem, nu mai are nicio reacție la viața politică si socială a țării. De aceea nu cred că se simt amenințați. Un barometru este, după părerea mea, reacția bazinului electoral liberal. După mizeria politică a președintelui (cea mai mare dezamăgire din politica românească), după bâlciul din alegerile interne unde, precum Ugo Ugolino, își devorează copii, după susținerea unor hoți ca Ciucă și Bode, partidul liberal ( de fapt acum o anexa a psd) este încă susținut de votanții săi. Și cum banul este ochiul dracului, o mare parte din mass-media, cumpărată, este într-o stare de transă. Personal cred că ar trebui să fim destul de îngrijorați.
    • Like 1
  • Romania ca sistem integrat democratic de dupa 90. pana in prezent este la fel ca o teava arhaica pe care in timp au fost sudate multi-straturi si adaosuri in sine la baza fiind ruginita si putreda. In ultimii 10-20 de ani pana in prezent toti au peticit constant acoperind o gaura rasufland prin alta si tot asa parca se chema aceasta metoda a pune plasturi si in termeni medicali. Cateva sanse au fost pe parcurs catre democratia reala ca si conduita populara Regele Mihai Emil Constantinescu venirea Presedintilor americani in Romania dupa care somn mult somn cu serviciile la butoane. Credeti ca ce avem acum se cheama democratie autocratie ?...vorbiti spre exemplu sa supunem la test ce este acum ca si regim ? Hmm... Iluzii... Ion Iliescu cel mai fericit dintre romani regasindu-se ca model si conduita aproape in fiecare coltisor de familie romaneasca iar viziunea sa cunoscand in detaliu acest popor ia permis sa si-l modeleze tot acesti ani dupa aceleasi principii.... cateva ex : "dam cu vopsea peste rugina" " facem curatenie inainte de a veni oficialul" " nu lucram nimic fara sef "etc. Hilar efectiv si dezgustator.... Stiti apropo in ce regim ne-am putea incadra cu Romania ?....in regimul alergatului dispersiv de gloata sau singulari cu capul inainte...pana dam in zid....de mai multe ori repetitiv. Nu stiu sa-l incadrez intr-un singur cuvant acest asa zis curent ideologic ....dar asta sunteti asta suntem o "tochitura cu de toate". Va dau un mic sfat o portita sau o gura de oxigen spre o minima moralitate fata de corect : DEMOCRATIA nu poate exista cand este MONOPOL socio-corporatist bazat pe consum de orice fel chiar si de materiale mass-media la comanda politrucilor "de servicii" tu ca popor ne putand sa-ti exerciti drepturile si mai practic devenind niste ne-importanti pentru ei. O zi buna va doresc !
    • Like 0
  • Chiar așa, câți oameni își simt amenințate persoana sau proprietatea în România? Oare cei care au migrat în ultimul val fac parte din categoria asta? Sau au fost doar „ușor îngrijorați” de perspective?
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro