Foto: Guliver Getty Images
În România 1.785.300 de persoane milioane de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani au diabet, în fiecare an 19.000 de oameni sunt uciși de această afecțiune. Sunt cifrele seci din spatele unui suferințe care afectează viețile a 1 din 10 adulți români și, totodată, viețile familiilor acestora, în contextul în care la nivel mondial 1 din 11 oameni suferă de diabet.
Potrivit estimărilor, această afecțiune va deveni în anii ce urmează din ce în ce mai prezentă în țara noastră: în anul 2040 1 din 8 adulți români va avea diabet, din cauza creșterii în greutate, a stilului de viață sedentar, a alimentației nesănătoase. Și cu toate acestea, România ocupă ultimul loc din UE privind cheltuiala medie/persoana cu diabet – 579.1 USD, raportat la 10.082 USD Luxemburg, iar din cei 1.785.300 români cu diabet mai puțin de jumătate (782.430 de persoane) au beneficiat de finanțare prin Programul Național de Diabet.
În plus, țara noastră are cel mai redus procent din populație care practică activități fizice (numai 7,5% din populație face cel puțin 2,5 ore de activități fizice pe săptămână), în contextul în care 56% dintre persoanele majore sunt supraponderale.
73,2% dintre pacienții cu diabet nu au fost niciodată avertizați de medic că există riscul să dezvolte această afecțiune
De Ziua Mondială a Diabetului, un studiu realizat de IMAS la comanda Novo Nordisk arată cât de puține știu românii despre diabet și atrage atenția asupra nevoii de informare a populației cu privire la cauzele și consecințele diabetului și importanța prevenției și controlului eficient al bolii. Cercetarea a relevat că 56,4 % dintre români consideră că diabetul poate fi vindecat, 10% dintre români consideră diabetul o afecțiune contagioasă, 78,9% dintre români consideră că apare ca urmare a unui consum crescut de dulciuri.
Studiul a fost realizat pe 1010 persoane, alese la întâmplare, dintre care 104 au declarat că au fost diagnosticate cu diabet de către un medic. Aceste date indică o prevalență de 10.3% a diabetului la nivelul eșantionului, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,8 milioane de persoane din totalul populației de 18 ani din România. Cercetarea arată că, în ceea ce privește segmentul de pacienți, 73,2% nu au fost niciodată avertizați de medici că există riscul să dezvolte această afecțiune. Însă au dezvoltat-o, odată cu complicațiile ei: din segmentul de pacienți 39,9% au început să aibă probleme cu vederea, 37,5% probleme cu inima, 36,6% au neuropatie, iar 33,3 arteriopatie, arată studiul “Percepții și atitudini cu privire la prevenirea, diagnosticarea și tratarea diabetului”.
Apasă pentru a mări imaginea
Îngrijorător este faptul că, potrivit răspunsurilor, în ultimele 12 luni 20% dintre pacienții cu diabet nu au fost la diabetolog, 45,2% dintre pacienții cu diabet nu au mers la oftalmolog, 46,8% nu au mers la cardiolog, iar 71,6% nu au frecventat deloc un neurolog. Doar 63% din totalul celor care au fost diagnosticaţi cu diabet declară că țin dietă și un procent mult mai mic, 56,7% declară că fac exerciții fizice.
16,3% dintre românii nediagnosticați cu diabet nu și-au testat glicemia niciodată
Dintre respondenții nediagnosticați cu diabet, 29.1% au menționat printre factorii de risc stresul, 20,3% consumul de dulciuri/zahăr, 19,3% alimentația nepotrivită, însă doar 4,2% au menționat între factorii de greutatea crescută/obezitatea, iar 1,5% lipsa de mișcare. 12% dintre persoanele care în momentul de faţă nu sunt diagnosticate cu diabet au declarat, în cursul cercetării, că au fost atenţionate la un moment dat de către un medic că au un risc crescut de a face boala. Dintre aceștia, aproximativ 70% au spus că şi-au schimbat stilul de viaţă în ultima perioadă, cele mai multe astfel de schimbări referindu-se la modificarea regimului alimentar. Aproximativ 75% dintre cei atenţionaţi că ar avea risc de diabet spun că au fost îndrumaţi de către medic să ţină un regim alimentar şi tot aproximativ 75% afirmă că le-a fost recomandat să îşi testeze regulat glicemia.
Îngrijorător este însă faptul că 16.3% dintre persoanele nediagnosticate nu şi-au testat glicemia niciodată.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu e niciun ban de la casmb oferit medicilor de familie pentru preventia adevarata dar pentru chimizare si farmaceutizare da. Prima discutie cu medicul din strainatate a luat in studiu bolile anterioare ale copilului, ale parintilor (noi), ale bunicilor, si legate de astea ne-a trasat niste recomandari de igiena vietii (alimentatie si mod de gatire si evitat supermarketul si zaharul, despre somn, miscare zilnic si nu deplasat cu masina, etc) - in consecinta de 6 ani nimeni nu a racit in familie.
Surpriza o fost ca graficele de greutate aici sunt mai mici decat in Romania si masurile sunt diferite: o gravida e atentionata sa ia ca referinta 8 kg in plus la sfarsitul sarcinii, copilul meu considerat pe curba de mijloc in romania aici este pe curba superioara curbei de mijloc etc. in romania supraponderal nu implica discutie despre nutritie cu doctorul (abia la obezitate medie sau grava), pe cand medicul mi-a atras atentia ca fiecare 1 kg luat anual se va aduna si mai bine fac efortul acum (de, medic cu scoala franceza) ; realmente medicul se roaga de noi (realmente cu S'il vous plait!!! ) pt a face eu=pacientul tot efortul de a pierde din greutate acum.
Daca medicii in romania ar face jumatate din efortul medicului curent .. ehe...ar disparea jumatate din farmaciile din Bucuresti.