Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Sunt românii „campioni” la fentat munca? Fiecare zi liberă acordată bugetarilor costă statul român aproape jumătate de miliard de lei

Zi libera la mare

Foto - Inquam Photos/ Costin Dinca

România este țara diferențelor tot mai mari între mediul public și cel privat. În timp ce toți angajații au 17 zile libere în 2024, bugetarii beneficiază de alte trei din partea Guvernului. 

La nivelul UE, România este campioană în ceea ce privește zilele libere acordate în urma sărbătorilor legale. Cum s-a ajuns aici? Cu ajutorul „punților” decise de politicieni. Aproape jumătate de miliard de lei este costul per fiecare zi liberă pentru angajații din sistemul public, spun experții. Însă costul indirect al unei zile libere scade cu cât digitalizarea serviciilor publice e mai bună.  

Trendul arată că românii preferă să se angajeze la stat în detrimentul mediului privat. De ce? Pentru că oamenii doresc stabilitate, joburile sunt cu normă întreagă, contracte de muncă pe perioadă nedeterminată și un mod de desfășurare a activității facil.

Sunt românii campioni la fentat munca? Un mit

Claudiu Vrînceanu, expert în comunicare, cu experiență profesională mixtă în mediul privat și cel public, este de părere românii nu sunt „campioni” la fentat munca.

„Cel mai important indicator la care ne putem uita ca să vedem dacă fentăm munca este productivitatea muncii. Și aici nu stăm rău oricum am privi lucrurile: dacă suntem mai pesimiști, vedem că productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparaţie cu media europeană este de peste 70% . Ce-i drept, în Germania acest indicator este de peste 120%. Iar dacă suntem optimiști și ne uităm la unele estimări BNR, observăm că România a depăşit Polonia la productivitatea muncii la paritatea puterii de cumpărare. Personal, cred că generația noastră (30-50 de ani) nu-și propune să fenteze munca, ci din contră, căutăm să muncim cât mai mult (în loc să eficientizăm munca, să reducem povara fizică și psihică) și facem asta întrucât așa am văzut că-i sănătos pe când eram copii”, explică Claudiu Vrînceanu.

La rândul său, Ciprian Stănescu, președinte al organizației Social Innovation Solutions, crede că fentăm la fel de bine și în privat, și la stat, dar mai puțin decât am crede.  

„Problema României stă de fapt în nivelul slab de eficiență și productivitate, nu la vreun nivel ridicat de ”fentare”, pentru care oricum nu avem date. Un exemplu concludent de mediu de lucru în care nu fentăm e agricultura. România are cel mai mare număr de lucrători în agricultură din UE și o treime din fermele europene – 21% din forța de muncă a României lucrează acolo, față de numai 4% la nivel european. Mai mulți români lucrează în propria gospodărie decât la stat. Această populație care trăiește în gospodării care practică agricultură de subzistență, de exemplu, nu fentează munca. Din contră, muncesc mai mult – agricultorul muncește 41 de ore pe săptămână, fața de media europeană de 36 de ore. Probabil i-ar fi mai bine, de fapt, dacă ar munci mai puțin cu tehnologie mai bună. Unde în unele gospodării se cară apa cu găleata, alte ferme au sistem automatizat de irigare și îngrășământ pe baza umidității solului. Avem și noi, în România, chiar la stat, institute de cercetare unde cu drona se verifică calitatea solului pentru a decide momentul bun de a culege soiuri diferite de vin. Suntem pe locul 6 în UE la producția de vin, dar cu tehnologie mai bună și chiar muncă mai puțină am putea ajunge mai sus”, spune Ciprian Stănescu.

Prin urmare, se muncește mult în România, mai crede Ciprian Stănescu, doar că se muncește uneori prost, având în vedere produsele cu valoare adăugată mică sau redusă ori productivitatea cu aproape 30% sub media europeană și cu un cost la muncii în creștere.

Stat vs. privat

În contextul în care piața muncii din România e nevoită să se adapteze noilor trenduri globale, nu putem să nu ne întrebăm cât de mare este discrepanța între stat și privat în ce privește atitudinea față de muncă.  

„Nu putem generaliza în ceea ce privește discrepanța între stat și privat dacă analizăm atitudinea față de muncă. La stat, există mai multe tipuri de servicii publice, văzute la prima mână de cetățeni, dar și nevăzute. Un lucru pozitiv la stat: angajații au capacitatea să recupereze mai ușor zilele libere primite prin lege sau luate în mod natural prin concedii. Asta se întâmplă din trei motive, în opinia mea: angajații de la stat au o experiență mai mare într-un rol, stau mai mulți ani pe aceeași poziție, în aceeași instituție. Echipele sunt mai sudate și mai numeroase decât în mediul privat. În al treilea rând, birocrația leagă între ele activitățile profesionale în sensul că o pauză a unui proces influențează mai multe domenii care au mai trecut anterior prin același flux de “zile libere”. Pe scurt, faptul că cetățeanul este “clientul” angajaților de la stat reprezintă un lucru pozitiv, întrucât acesta nu se schimbă de la un an la altul”, ține să precizeze Claudiu Vrînceanu.

Acesta mai spune că în mediul privat, clientul/beneficiarul principal se schimbă mai repede, chiar și de la o lună la alta. „Până la urmă, asta e și frumusețea unui cariere la stat: ai mereu același client final. Un lucru pozitiv la mediul privat: procesele, digitalizarea și uneltele online din marile companii fac posibilă mai ușor “recuperarea” zilelor libere”, spune Claudiu Vrînceanu.

Pe de altă parte, Ciprian Stănescu, care lucrează de peste 15 ani la intersecția dintre stat și mediul privat, mărturisește că a întâlnit atitudini diferite în ambele medii de lucru.

„În ultimele 3 guverne, de exemplu, am lucrat pentru Climate Change Summit sau Academia de Sustenabilitate la fel de bine cu miniștri, primari sau funcționari publici, similar cu experiența proiectelor în mediul de business sau civic. În sectorul public, cultura organizațională este adesea percepută ca fiind mai rigidă și mai puțin orientată spre inovație și eficiență, comparativ cu sectorul privat. Sectorul privat tinde să pună mai mult accent pe performanță, inovație și adaptabilitate”, mai spune președintele organizației care creează incubatoare pentru proiecte de antreprenoriat.

„Atitudinea față de muncă este dată și de relația cu viața personală, însă. Sectorul privat poate oferi mai multă flexibilitate în ceea ce privește orele de lucru și organizarea muncii pe white collar. În sectorul public, orarul de lucru este teoretic rigid, mai puțin adaptabil la nevoile personale ale angajaților dar weekendul e weekend și când ai plecat de la birou rar ai mailuri sau cerințe, cu excepția rolurilor de putere. Lucru care nu se întâmplă pentru antreprenori, conectați tot timpul la muncă”, remarcă Ciprian Stănescu.

E mai bine să fii bugetar sau să lucrezi în privat în România anului 2024?

Claudiu Vrînceanu povestește că într-un training cu echipe mixte pe care l-a ținut recent și în care au participat și angajați de la stat, din aparatul central, dar și local, a observat că nivelul de anxietate era superior la specialiștii din zona publică în comparație cu atmosfera generală din echipa „de la privat”.

„În multe situații, la stat există un vârf de sarcină care influențează activitatea angajaților mai puternic decât în mediul privat. Explicația este simplă: se trage de angajați din toate părțile: mai ales „de sus”, de jos (mai ales din cauza birocrației), din lateral (de la numeroasele instituții publice care depind de serviciul tău), dar și dinspre beneficiarii finali, contribuabilii” , explică Claudiu Vrînceanu.

Separat, Ciprian Stănescu spune că dacă ne uităm strict la nivel salarial și la siguranța locului de muncă, este mai bine în medie să lucrezi la stat, căci salariul mediu e cu 18% la mare la stat decât în privat, iar locul de muncă e mai sigur.

„În același timp, mai ales pentru oamenii care au lucrat în privat și s-au dus la stat, pot sa apară frustrări serioase legate de eficiență, schimbările dese de direcție sau oportunitățile de creștere în carieră. Statul are însă mare nevoie de acest tip de persoane – antreprenoriale și inovative – pentru o lume cu schimbări geopolitice, geoeconomice și de tehnologie radicale cu care mediul public trebuie să țină pasul și care cere și capacități antreprenoriale în echipe”, spune președintele Social Innovation Solutions.

De ce statul plătește „mai bine” decât privatul? Depinde și pe cine plătește. Ciprian Stănescu e de părere că statul a externalizat mult din locurile de muncă cu cerințe reduse de studii către privat, iar exemplul pe care îl dă constă în serviciile de salubrizare care au fost externalizate către companii municipale.

„În privat multe din aceste roluri au salariul minim pe când în mediul public sunt angajate majoritatea persoanelor cu nivel de studiu ridicat cum ar fi medicii, profesorii etc. Salariul mediu brut per nivel de studiu ar fi un indicator mai potrivit, poate, pentru a înțelege și mai bine diferența, dar unde statul are clar o problemă în multe locuri este corelația între salarizare și performanță. Aceasta este miza principală a legii salarizării unitare, jalon PNRR pentru 2023 ratat și cu slabe șanse să fie făcut într-un an cu patru ture de alegeri. Județele unde nu există angajatori privați care să facă concurență statului creează, de asemenea, o nesănătoasă dependență de factorul politic local”, mai explică Ciprian Stănescu.

Cât costă România din punct de vedere economic o zi liberă acordată de Guvern?

Sunt mai multe tipuri de costuri, crede Ciprian Stănescu, care precizează că la final de 2023 România avea aproximativ 1.350.000 angajați în sistemul public.

„Dacă ne uităm la salariul mediu brut pe economie folosit la fundamentarea legii bugetului de stat pentru 2024 și anume 7.567 RON reiese un cost, doar pentru angajații din sistemul public, de aproape jumătate de miliard de lei per zi liberă (486.450.000 lei), din care 45% se întorc la stat drept impozite și contribuții la pensii, sănătate. Adăugați dumneavoastră și celelalte miliarde plătite de sistemul privat. Acesta este un cost real, în principal pentru că acele zile în care nu se mai lucrează sunt zile în care stăm degeaba și nu producem valoarea pentru care se consumă acei bani.

Mai avem și zilele libere punte despre care nu știu să existe un calcul de impact și care se recuperează. În teorie”, spune Ciprian Stănescu.

Claudiu Vrînceanu ține să adauge că sunt luni (aprilie, de exemplu) în care în unele industrii au încasări mai reduse și cu 20%-25%, în contextul zilelor libere. „Dar tot în aceeași perioadă, sunt domenii care își cresc veniturile cu 25%. Prin urmare, din punct de vedere economic, lucrurile se echilibrează. La nivel social, vedem un progres în felul în care ne raportăm, ca angajați și ca angajatori, la zilele libere în sensul în care ne bucurăm mai mult de acestea. În același timp, nu pot să nu observ cum atât în mediul privat, cât și în mediul public sunt multe departamente și echipe în care anul se încheie și angajații rămân cu zile de concediu neluate”, mai explică acesta.

Ce înseamnă „ziua liberă” la nivel social?

La nivel social, o zi liberă e ca o monedă: are două părți, spune Ciprian Stănescu.

„Partea bună are elemente legate de creșterea turismului intern, dacă e lipită de weekend, timp de odihnă, timp în familie etc. Partea negativă, de exemplu, poate să fie legată de scăderea productivității și eficienței în muncă sau presiune suplimentară pentru angajații din privat care ar dori sa lucreze (antreprenori) și care trebuie să inventeze soluții pentru școlile închise. Mai avem o problemă – în zilele libere instituțiile sunt închise. Deci dacă ai nevoie de un document, trebuie să aștepți pentru că cel mai probabil serviciul digital necesar nu este suficient. În definitiv, costul indirect al unei zile libere scade cu cât digitalizarea serviciilor publice e mai bună”, consideră Ciprian Stănescu.

Acesta sugerează și o propunere care merită dezbătută în spațiul public: „Dacă tot suntem ultimii la consumul de cultură, în zilele libere instituțiile culturale ar trebui să fie deschise și gratuite, cu zile libere recuperate pentru angajați în alte dăți. Pentru că, până la urmă, întrebarea importantă nu este doar cât muncești și cât timp ai, ci ce iese din munca ta și ce facem, ca indivizi și ca țară, cu munca noastră și cu timpul nostru”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu riscul de a deveni nepopular, las și eu aici o întrebare: oare cât ne costă o zi când aceștia sunt la serviciu? Adică atunci când pe lângă salarii apare și costul energiei electrice pentru iluminat, al gazelor pentru încălzire, al sporurilor de Solitaire sau hemoroizi, etc.
    • Like 2
    • @ Dan Filip
      ove check icon
      Bun de tot comentariul!!!
      • Like 1
  • In sectorul de stat sunt multi functionari ineficienti si procedee de lucru absurde. Pe cand inca nu eram pensionara, am facut un contract cu casa de pensii pentru cumpararea de vechime in munce (pentru 4 ani). Contractul expira pe 31 august 2023; pana la data respectiva, eu am platit ce trebuia sa platesc (intre timp iesisem si la pensie), dar dupa ce am asteptat recalcularea pensiei prin adaugarea perioadei platite prin contractul respectiv - si am vazut ca nu se intampla nimic - m-am dus si am intrebat care e treaba. Raspunsul lor a fost: "nu se face nimic automat, trebuie sa faceti cerere Dvs. pt recalculare". Contractul oare pentru ce o fi fost, doar asa, sa darueisc casei de pensii niste bani din buzunarul meu, din simpatie? Asa ca mi-am pierdut o zi intreaga mergand la diversele lor compartimente, ca sa iua hartii de la unul din ele si sa il duc la altul (serios? de ce nu pot coopera departamentele institutiei intre ele, sunt de pe planete diferite de e asa de greu?). Deci, oameni multi, logica defectuoasa, prea putin preocupare pentru o buna organizare. La privat daca te comporti asa, iti pierzi clientii. Din experienta o spun, ca la privat am lucrat.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Daca plimbatorii de hartii stau acasa nu costa nimic , acesta fiind si motivul pentru care se poate concedia jumatate din personal in administratiile locale fara sa se observe.
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult