Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Susținătorii taxei de solidaritate trebuie să înțeleagă că vor da în calul care deja trage din greu la jug

Foto: Getty Images

Help Me, Iancu Guda. You’re my only hope.

Citatul nu este întâmplător. Sunt speranțe slabe ca cineva să convingă autoritățile să nu introducă taxa de solidaritate în 2024. Și sunt șanse foarte bune ca oamenii care sunt obișnuiți să primească pomană pentru a putea cumpără berea din birtul sătesc în happy-hour 12-14 (faceți un drum Cluj-Napoca – Reghin că să vă convingeți să fie extrem de bucuroși dacă se ia de la bogați și se dă la săraci.

Și, tot lor, care sunt ținuți intenționat needucati și asistați social în Romania Educată tocmai pentru a fi manipulabili din patru în patru ani, va fi foarte greu să le explicam că România pierde anual 150 miliarde de lei, un PNRR, din evaziune fiscala, munca la negru, risipă și supradimensionare publică, amnistii clientelare, etc. Nici nu am avea argumente să o facem, pentru că tot ei sunt indirect și inocent cărăușii uneia dintre categoriile de crimă fiscală enumerate mai sus.  

companii - business

Așadar “taxa de solidaritate”, mai bine zis “noua taxa de solidaritate” – se mai vorbea de una în 2015 și 2017, când propunerea era ca mizerabilii cu salarii mari să fie supraimpozitati că banii să meargă la sănătate (haha!) – și, și mai bine spus, “noua taxă de solidaritate rafinată” propune că 1% din cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 500 milioane lei să fie încasată la bugetul de stat. Spun că este “rafinată” pentru că la peste 500 milioane de lei mai mult că sigur că nu vor cădea sub incidența ei companiile care aparțin unor lideri sau clienți politici. Oricum ar fi circa 350 de companii stau ca proastele și ascultă dezbaterea despre această suprataxare, purtată deocamdată într-o nota filozofică gen “a fi sau a nu fi” …

Un ultim comentariu, Taxa de solidaritate va aduce la buget un supliment estimat la 5-6 miliarde lei pe an. În 5 luni din 2022 ANAF, noul meu erou, a împărțit amenzi și confiscări de aproape 500 milioane lei și a câștigat 1 miliard lei din valorificarea produselor confiscate. Așadar, dacă se incordează un pic, ANAF poate aduce cele 5-6 miliarde lei doar pedepsind criminalii fiscali.

Apelul meu la Iancu Guda? De ce este ultima speranță? Pentru că este un fel de rebel, neafiliat la coaliții, forumuri, asociații, camere de comerț și alte astfel de amestecuri care sunt percepute ca partener de dialog al autorităților și care, deliberat sau nu, alimentează escaladarea criminalității fiscale și a clientelismului politic care domina economia din Romania.

Și pentru că mai mult că sigur are datele necesare pentru a face un top al companiilor în funcție de valoarea însumată a taxelor, impozitelor și contribuțiilor plătite, raportate la numărul de angajați. Adică media pe angajat. Iată, fiecare angajat al meu a adus în 2020 circa 153 mii de lei la buget (am exclus TVA).

Un astfel de top ar fi un game changer, pentru că ar arată cu precizie ce venituri aduce la buget fiecare angajat din România, pentru că trebuie s-o mai spunem odată, școlile, spitalele, străzile, pensiile, tancurile, avioanele de luptă, nu sunt finanțate din creșterea PIB-ului, ci din ce încasează bugetul prin taxe, impozite și contribuții. Și cu un astfel de top probabil vor înțelege și susținătorii taxei de solidaritate că vor da în calul care deja trage din greu la jug.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • PSD, Robin Hood modern, care ia de la bogați și dă la săraci să aibă și ei de-o cinzeacă la birtul din sat săracii! Robinul acesta este mai bogat decât bogații și mai hoț decât hoții pe care-i fură, că dă la săraci doi bani și își oprește partea leului. Basmul ăsta nu-i cu happy end.
    • Like 0
  • Pai ii de munca ca sa ii prinda pe evazionisti , nu mai usor ii sa ii taxeze pe cei cu acte inregula? Munca "este grele". Statul asta de care mulg ca nebunii mai traieste din imprumuturi externe si din "vanzarea" proprilor cetateni , pietelor din vest. Dar se cam termina si cu asta , deoarece nu mai producem forta de munca calificata. Iar cand o sa vina o criza ca in Grecia ( intrebarea ii cand si nu daca , ca sigur o sa vina) , o sa fie vai si amar de viata noastra . Semnalele exista deja , masluiesc datele , sa para ca avem crestere economica , astfel se pot imprumuta mai mult . Asa au inceput si grecii.
    • Like 1
  • De ce it-isti , care daca stai si verifici sunt prosti de bubuie , sunt scutiti de impozite ?Stau toata ziua si B.S in cizme ! Sunt atacuri cibernetice zilnic si astia nu stiu cum ii cheama cu I.D-ul (buletinul) in mana !
    • Like 1
    • @ Costel Iordanescu
      Cine te-a mintit pe tine ca ITistii sunt scutiti de impozite? Un IT-ist plateste taxe si impozite ca orice alt angajat, minus o diferente de 8%-10% care este impozit pe venit, conform legii, instituita de PSD in caz ca nu stiai, lege care sa creasca industria de IT in Romania. Industrie care are minim 7 la suta din PIB.

      O sa iti dau o comparatie a aceluiasi salariu BRUT cu si fara scutirea de impozit pe venit.

      La un salariu BRUT de 20.000 de lei se intampla urmatoarele:

      Fara scutire de taxe angajatul plateste la stat 42.79%, adica 8750 lei, iar angajatul primeste NET (in mana) 11.700 lei.

      Cu scutire de taxe, angajatul plateste la stat 36.43%, adica 7450 lei, iar angajatul primeste NET (in mana) 13.000 lei.
      5
      Ce e mai performant pentru stat sa ia acei aproximativ 10 la suta si sa se duca in neant unde nu mai dai de ei, sau sa ii dai angajatului care angajat ii repune in circuitul economic prin consum?

      Asadar aceasta idee cum ca ITistii nu platesc taxe si impozite este un fake news.

      In cazul in care nu esti un troll de fabrica iti recomand sa foloseti cu incredere http://www.calculator-salarii.ro/ sau orice alt calculator de salarii ca sa intelegi unde se duc banii.
      • Like 0
    • @ Costel Iordanescu
      Cred că vrei să spui IP nu ID. Tu îți iștii IP-ul?
      • Like 0
    • @ Costel Iordanescu
      DanM check icon
      Mai usor cu evaluarea la gramada, ramane una dintre putinele meserii la care se mai da admitere si concurenta este serioasa. Puteti argumenta ca mentinerea scutirii de impozite este nedreapta (eu, ca it-ist asa cred!). Nu meseria te face destept sau prost ci organizatia in care lucrezi. Poti aduce cei mai straluciti ingineri de la Microsoft, in sase luni de lucru la stat in Romania ai obtinut niste incapabili din ei..Felul jignitor in care calificati pausal, orice categorie profesionala, va descalifica definitiv...plus ca aiureala produsa nu are legatura cu subiectul.
      • Like 1
    • @ Robert Andrei
      In cazul asta ar fi bine sa nu-mi ia nici mie impozit, o sa-i repun in circuitul economic. " plateste taxe si impozite ca orice alt angajat, minus o diferente de 8%-10% " Asa si parlamentarii, platesc impozite ca toti romanii doar ca nu platesc.
      • Like 0
    • @ Sorin Gherghel
      Evoo check icon
      Diferenta intre tine si oricare IT-ist este ca IT-istu plateste de vreo 4 ori mai mult la stat lunar. Ce primeste IT-istul in plus fata de tine de la stat? Are cumva prioritate in spital? Are parte de scoli mai bune? Drumuri fara gropi? Primeste servicii mai bune din partea statului? Toti tipati ca vai… sunt scutiti si privilegiati. Te invit la un interviu sa fii si tu privilegiat, sa produci plus valoare pentru o companie asta daca esti capabil. Apoi la sfarsit de luna sa vezi cum platesti peste 8000 de lei catre statul roman si sa vina unul care plateste 1000 de lei lunar catre stat sa tipe in comentarii cat de privilegiat esti. Hahal privilegiu…
      • Like 0
  • Gabi check icon
    Au deschis discutia pentru votantii lor, sa arate ca iau de la omul gras si da omului sarac !
    Finalul nu este taxa in sine, care nu va fi, conteaza intentia !
    • Like 0
  • Nume check icon
    Nu cred ca ei nu stiu ca vor da in calul care trage jug. Pur si simplu nu le pasa. Este mult mai usor sa pui si sa colectezi aceasta taxa decat sa pui ANAF-ul la treaba aceasta si care la un moment dat este posibil sa deranjeze si anumite interese.
    • Like 1
    • @ Nume
      Nume fara nume. Caii ,,nu trag jug" si nici in jug. Boii trag in jug (trageau) carul, plugul sau busteni grei din padure.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro