Eram în anul întâi de facultate și îmi împărțeam viața între Tineretul Universitar Național Țărănesc (TUNȚ), Convenția Democratică și mersul la biserică. La Convenție și la PNȚ știam că dușmanii erau comuniștii. La biserică dușmanii erau pletoșii-rockeri-satanisti. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Multă lume se întreabă, pe bună dreptate, zilele astea dacă suntem egali în fața sistemului medical. Și răspunsuri ne vin zilnic – de la saloanele COVID VIP amenajate la Spitalul Militar, testarea primarului Chirică de câte ori și când acesta dorește, până la deplasarea lui IPS Pimen cu elicopterul să fie tratat în București. (Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

Îmi venea să plâng. Spuneam în gând doar: „Mulțumesc, Doamne!”. (Foto: Virgil Simionescu/ Inquam Photos)

Sunt (mai ales) trei secvențe la care m-am gândit în Săptămâna asta, a Patimilor. (Foto: Mircea Radu)

Distribuirea luminii sfinte, de la Ierusalim către credincioșii bisericilor ortodoxe este un efort logistic deosebit de complex.

Am înghețat la Liturghie. S-a terminat. E ora 13. Stau în stația de tramvai. Se așează lîngă mine o bătrână. Ține strâns în brațe o sticlă de platic de cinci litri, plină doar pe sfert, pe care scrie Aghiazmă Mare 2020. Foto Violeta Cincu

Cu impresia că există și o altă Românie, mai frumoasă decât cea descrisă de negativismul media, am reluat drumul spre București. (Foto: Rucsandra Cioc)

Un prieten bun care e medic m-a întrebat recent cum pot să cred în povestea asta cu Dumnezeu, inventată de biserică pentru a manipula masele și pe cei slabi. Cred pentru că este alegerea mea. (Foto Guliver/Getty Images)

Paradisul nu se lasă cucerit prin acribie arheologică, ci se descoperă cititorului pe calea superioară a credinței. (Guliver Getty Images)

„Eu nu i-o explic, eu i-o arăt. Nu doar în mână, ci și în suflet. Cea mai mare dovadă a Învierii e mormântul gol, e o lipsă. Unde apare pentru mine Hristos înviat azi? Pentru un copil poate să apară în părinți, frați, surori”, spune preotul catolic Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice. (Foto: Adrian Pâclișan/Inquam Photos)

Preotul ortodox Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și preotul catolic, Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, vorbesc despre cum este percepută astăzi ideea de sărbătoare religioasă, cum este afectată de consumerism și cum putem să îi regăsim semnificația.

Este titlul unui articol publicat de un blogger la începutul lunii martie. Mă întreb retoric dacă gluma, ironia și corectitudinea politică i-ar fi permis, lui și celor care gândesc ca el, ca în loc de Biserică să scrie: ungurii, evreii, țiganii, homosexualii etc.?

- Ce s-a întâmplat, părinte? spune tatăl. - Uite, naşul zice că nu are bani. Mie nu îmi trebuie 50 de lei. Știi ceva, mai bine... (Foto: www.filphoto.ro)

Prefer un sincer necredincios decât adunătura asta de farisei care mimează ritualurile, de dive politice înnebunite după publicitate creștin-ortodoxă, de creștiincioși raw-vegani care fac paradă de credința lor în zilele cu roșu din calendar. (Foto: Facebook Elena Udrea)

E deja seară. O cumințenie de lumină a mângâiat Duminica aceasta creștetul de copil al României. Floriile. Un termen păgân, ne spun unii, o sărbătoare păgână. Iar noi le spunem că ea face dovada că cei dinaintea noastră au botezat păgânismul, au restaurat în Hristos oameni. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Cheltuim atât de multă energie pentru a dărâma, pentru a combate, pentru a-i demonstra celui care îndrăzneşte să creadă în ceva, să spună ceva, să exprime o părere, că nu are dreptate. Nu dialogăm. Combatem. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

34 de personalități s-au alăturat trupei Taxi, pentru a transmite un mesaj extrem de simplu: acela că nu ai nevoie de construcții faraonice, precum catedrala Mânturii Neamului, pentru a te ruga

A reduce postirea doar la obiceiul alimentar, a strecura mărarul prin sita absurdității rigoriste produce orice altceva decât viață. (Guliver Getty Images)

Va fi un an cu Magi sau cu irozi deplini cel care va veni? Nu știu. Ce știu este că Iisus Hristos este minunatul însoțitor al vieților noastre. Chiar și a celor care, ei știu din ce motive, simt nevoia de a-L vinde pe treizeci de arginți. Sau mai puțin. (Foto Gazeta de Herța)