Atunci când un avion se prăbușește, se întâmplă rareori ca incidentul aviatic să aibă o singură cauză. În cazul economiei noastre, care este în declin e un cumul de factori. Sunt erori umane grave comise de guvernanți, suprapuse pe contextul internațional dificil (epidemie de COVID-19 > criză energetică > război la graniță cu Rusia care a invadat Ucraina > acutizarea crizei energetice > inflație). Mai sunt puține zile până la alegeri și niciun candidat nu vorbește deloc despre ce ne așteaptă și ce strategie de zbor are. (Foto: Profimedia Images)

La șase luni după numirea sa în funcție, noul CEO al Microsoft România vorbește într-un interviu pentru Republica.ro despre cum vede impactul digitalizării asupra afacerilor și administrației în ansamblu, dar și despre efectele pozitive în lanț asupra educației, sănătății și serviciilor publice. „O companie care implementează tehnologia în activitatea uzuală are șanse să crească de cel puțin 1.8 ori mai mult decât celelalte”, spune el.

Este 13% o creștere mare sau mică? Într-o lume normală, o astfel de rată de creștere ar fi fost cu totul ieșită din comun. Dar lumea în ultimele 12 luni a fost departe de a fi normală. (Foto: Inquam Photos/ Alexandru Bușcă)

Pare că economia a încetinit un pic în 2020, s-au pierdut 70.000 de angajați față de 2019, iar creșterea salariului mediu net a încetinit și ea la „numai” 6,7%. În 2021 lucrurile dau percepția că-și revin deja, salariile accelerează din nou și numărul de angajați crește. Așa să fie, oare?

România are șanse reale de relansare economică post-pandemie, chiar Fondul Monetar Internațional (FMI) ne creditează, previzionând o creștere reală de peste 4,5% an/an în 2021. (Foto: Cristian Cristel / Xinhua News / Profimedia)

O revenire în formă de V, dacă așa va fi, nu este sinonimă cu bunăstarea generală, efectele unei recesiuni putând fi resimțite mulți ani de acum încolo. (Foto: Alex Nicodim/ Inquam Photos)

Cum afectează modelul economic bazat pe partajare modelele economice actuale? (Foto: Guliver Getty Images)

Pentru țările emergente nu există alternativă la creșterea economică pozitivă. Procesul de recuperare a decalajelor față de economiile dezvoltate trebuie să continue într-un ritm susținut. Deoarece pentru a putea compensa tehnologic perspectiva unei scăderi a populației, așa cum menționam mai sus, va fi nevoie de capital financiar și de inteligență. (Foto: Inquam Photos)

În România, la București, prezentul e trecut reluat în buclă, ca-n filmele în care te trezești și trăiești aceeași zi. În ani de creștere economică peste nivelul UE, România a ajuns la 1,22 milioane de salariați în sistemul bugetar.

Dacă ar exista controale antidopping la nivelul ţărilor, România ar fi fost descalificată de mult. Creşterea economică de aproape 6% obţinută în primul semestru al anului în curs ne-a asigurat locul 1 în Europa detaşat. Asta e „vitrina”. În spate însă pârghiile total nesănătoase pe baza cărora s-a obţinut dinamica spectaculoasă a PIB-ului îşi arată, cum altfel?, colţii.