Publicarea unei creșteri economice de 13% an la an pentru trimestrul doi al 2021 a generat o serie de dezbateri pătimașe, care prin zgomotul de fond creat risca să împiedice o evaluare corectă a semnalelor reale pe care le dă economia. Să luăm lucrurile pe rând.
Este 13% o creștere mare sau mică? Într-o lume normală, o astfel de rată de creștere ar fi fost cu totul ieșită din comun. Dar lumea în ultimele 12 luni a fost departe de a fi normală. În acest context, având în vedere creșterile an la an furnizate de țările europene în ultimele 12 luni, în termeni relativi, creșterea este bună, dar nu excepțională, având în vedere că ne poziționează imediat deasupra mediei UE.
Însă aici intervine un element care nu ar trebui să fie ignorat, și anume, cât de mare a fost șocul economic pe care l-au suferit diferitele țări în 2020 ca urmare a închiderii premeditate a economiilor. Pentru că este de anticipat că o ajustare severă a fost urmată de o rată de creștere mai ridicată, iar Spania oferă un exemplu perfect în acest sens. Și trebuie menționat că revenirea în V nu a fost doar apanajul României, ci a celor mai multor țări europene. Deci nici aici Romania nu a fost excepțională.
Însă România a fost cu adevărat specială prin una dintre cele mai mici scăderi economice în perioada pandemiei în 2020 în comparație cu alte țări europene. Și aici trebuie remarcate două aspecte importante. În primul rând, impactul benefic pe care l-a avut statul care prin plăți și rambursări efectuate la timp, precum și prin amânări ale anumitor taxe a ușurat povara economiei asigurandu-i un plus de lichiditate, asta și cu sprijinul BNR. Însă având în vedere deficitul mare cu care a intrat în criză, moștenire a unor politici economice nesustenabile, susținerea fiscală nu avea cum să fie foarte generoasă. (Și aici orice comparație cu pachetele de susținere fiscală a altor țări este pur și simplu ipocrită.)
În al doilea rând, în pofida unui sprijin fiscal limitat, economia a rezistat foarte bine ca urmare a unui management al pandemiei bun, care nu a necesitat blocarea prelungită a populației în locuințe, dar și a unei capacități neașteptat de bune a economiei de a se ajusta la noile condiții. Cu toate că în trecut în momente de criză Romania era campioana scăderii economiei, iată că de data aceasta nu a mai fost cazul.
Însă pentru a înțelege cum a trecut economia României prin criză și în ce măsură revenirea din trimestrul II 2021 este importantă, vă propun să ne raportam nu la 2020 unde țări diferite au suferit șocuri diferite, ci la trimestrul II 2019 când economiile europene habar nu aveau ce le așteaptă. Un astfel de calcul realizat cu sprijinul colegilor din Departamentul de analiză al BCR ne arată imaginea de mai jos.
Graficul ne arată că, din punctul de vedere al creșterii economice, România a trecut cel mai bine prin pandemie dintre toate țările europene, creșterea economică 2021 la 2019 a trimestrului 2 fiind de 3%. Cu alte cuvinte, nu doar că economia României s-a întors la nivelul pre-criză, dar l-a și depășit.
Acestea sunt veștile bune.
Problema este că o revenire economică atât de rapida are dezavantajele ei, mai ales în cazul României. Cel mai evident este inflația, care a venit cu valori ridicate ce au surprins până și BNR. Iar în cazul României ea are mai multe cauze, atât interne, cât și externe, atât în afara controlului, cât și care puteau fi gestionate.
În primul rând, este vorba de efectul de pendul al consumului reprimat în 2020, care a explodat cu toată forță în 2021. Oamenii, vaccinați sau nu, odată ieșiți din carantină, au început să își cheltuie economiile făcute în 2020. De fapt, așa cum spuneam în Adevăratul obiectiv al campaniei de vaccinare, eliminarea tensiunilor sociale și scoaterea rapidă a oamenilor din carantină par să fi fost adevăratele obiective ale campaniei de vaccinare și nu maximizarea numărului celor vaccinați. Rămâne să vedem în lunile următoare dacă, trăgând linia și adunând, rezultă că această prioritizare a fost o decizie bună pentru țară. Căci, iată, avem una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa, dar, deocamdată, cea mai buna reziliență economică la pandemie. Însă o explozie a infectărilor în toamnă în rândurile numeroasei populații neimunizate ar putea schimba tabloul rapid.
În același timp, inflația are cauze importante externe, care pun decidenții români în fața faptului împlinit. Și aici mă refer la costurile în creștere semnificativă legate de transport internațional, creșterea prețurilor la materiile prime, creșterea prețului gazelor sau la valul de căldură care a crescut prețurile la energie în toată Europa. În final da, cu siguranță, liberalizarea prețurilor la energie s-ar fi putut face mai organizat, astfel încât impactul asupra populației să fie mai limitat.
Dar nu doar inflația este un simptom al începutului de supraîncălzire economică. Și creșterea deficitului extern (de cont curent și comercial) spune aceeași poveste și arată din păcate incapacitatea economiei romanești de a răspunde suficient de rapid la creșterea cererii agregate. Iar asta ne duce la adevărata vulnerabilitate pe care actuala economie românească o are și care este rezultatul modului în care țara a fost guvernată în ultimii 15 -20 de ani.
Să nu uităm că, istoric, rate înalte ale creșterii economice în România au fost mai mereu acompaniate de inflație și deficite externe mari. Motivația este una clară pentru orice economist de bună credință: incapacitatea României de a-și crește PIB-ul potențial. Adică acel nivel al economiei care poate fi susținut pe termen lung, fără apariția unor dezechilibre economice. Iar pentru că așa ceva să se fi întâmplat, România ar fi avut nevoie de o strategie de dezvoltare cuprinzătoare și asumată de guverne, indiferent de culoarea lor politică. Adică ceva ce România nu a avut niciodată. Așa că de abia primul guvern care ar demara așa ceva ar face ceva într-adevăr excepțional.
Articol publicat pe site-ul autorului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.