Foto: Guliver Getty Images
Uberizarea este un termen derivat din numele companiei Uber. Această companie oferă diferite servicii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele de transport persoane, ce pot fi contractate prin intermediul unei aplicații mobile.
Termenul „uberizare” descrie modul în care ne îndreptăm către o economie bazată pe servicii și nu o așa-numită economie de producție. Acest lucru va schimba modelele actuale de afaceri și, în același timp, va produce importante schimbări în comportamentul consumatorilor.
În prezent, datorită digitalizării și a progresului tehnologic, avem posibilitatea să utilizăm aplicații mobile pentru a ne deplasa la serviciu sau pentru a parcurge distanțe de 10-15 km, folosind servicii de „ride-sharing”. În acest caz dispare opțiunea achiziției unui automobil cumpărat special pentru traficul urban.
De asemenea, avem posibilitatea de a contracta un spațiu de cazare, ce nu aparține platformei ce închiriază acel spațiu, ci doar îl pune la dispoziție turiștilor, putem închiria mașini electrice pe care să le utilizăm în interes personal fără a deveni proprietar al acelor bunuri.
Ceea ce denumim „servitizare” sau „uberizare” permite oricăruia dintre noi să fie un furnizor de servicii. Astăzi, putem închiria o mașină, avem posibilitatea de a închiria sau de a pune la dispoziție o cameră în apartamentul nostru, totul la un click distanță. Toți avem acces la platformele online unde se pot viziona, descărca sau încărca videoclipuri. „Servitizarea” și economia colaborativă ne schimbă relația cu proprietatea. Produsele de astăzi se referă la serviciul pe care îl oferă.
Cum afectează modelul economic bazat pe partajare modelele economice actuale?
Primele sectoare afectate au fost cel de transport persoane și cel turistic.
Economia colaborativă îmbunătățește încrederea consumatorilor în servicii, datorită prețurilor accesibile și transparenței. Franța este unul dintre liderii în domeniul economiei de partajare.
De exemplu, în Franța apariția serviciilor de ride-sharing a forțat companiile locale de taxi să crească calitatea serviciilor oferite clienților. Șoferii companiilor de taxi au fost supuși evaluărilor primite de la utilizatori și au primit calificative prin intermediul unei aplicații. La momentul actual, în Paris există 20000 de taxiuri ce aparțin de diverse companii locale de taxi și 14000 de automobile ce oferă servicii de ride-sharing.
În 2018, în Franța, numărul insolvențelor declarate de companiile de taxi din țară a crescut cu aproape 60%. În Paris numărul falimentelor a crescut cu 135% în ultimii trei ani. Numărul furnizorilor de servicii precum Uber și Taxify a crescut de șapte ori din 2013, creând alte locuri de muncă.
Apariția modelului economic clădit pe partajare a forțat anumite sectoare economice să se schimbe, cele mai vizibile schimbări fiind, așa cum spuneam, în cel al transportului de persoane și cel turistic. Cine nu se schimbă, cine nu se transformă dispare.
Perspectivele pentru următorul deceniu
Economia colaborativă este într-o continuă dezvoltare. Conform PriceWaterhouse Coopers, până în 2025 aceasta va depăși 340 de miliarde de dolari la nivel global. În 2018, aproximativ 30% dintre europeni au folosit serviciile unei platforme de partajare a serviciilor. În Statele Unite procentul celor ce au utilizat o platformă este chiar mai ridicat, ridicându-se la 72%.
Economia colaborativă are un impact asupra vieții și a mijloacelor de trai și evoluția acesteia este strâns legată de dezvoltarea tehnologiei, în primul rând digitalizarea. În prezent, servicii pentru care în urmă cu doar 10 ani trebuia să alocăm un anumit timp, se află la un click distanță.
Va fi influențată o gamă largă de industrii și sectoare de servicii, de la finanțe, transporturi, cazare, mass-media, la producție creativă și de software. De asemenea, va fi influențată și legislația în vigoare, astfel încât schimbările survenite să fie reflectate de către aceasta.
Avantajele economiei colaborative
Economia colaborativă oferă o flexibilitate și adaptabilitate inegalabile pentru cei care își doresc un al doilea loc de muncă sau pentru acei lucrători ce nu vor să se deplaseze zilnic la sediul unei firme pentru a-și desfășura activitatea. De asemenea, oferă posibilitatea de a nu urma un program fix. Muncim când dorim, cât dorim și unde dorim, nefiind legați de un program cu normă întreagă sau parțială.
Desigur, unii ar putea susține că locurile de muncă cu normă întreagă au beneficii pe care economia colaborativă nu le poate oferi. Ar fi suficient să afirm că economia de partajare reprezintă viitorul modelului în care oricine poate deveni și liber profesionist, fără a fi nevoit să renunțe la locul de muncă de zi cu zi.
Într-adevăr, cercetările și sondajele au arătat că există mulți muncitori cu normă întreagă, care dețin și un al doilea loc de muncă pe care îl au datorită dezvoltării economiei colaborative.
Competiția va crește, lucru ce va duce la la scăderea prețurilor pentru o gamă largă de servicii. De asemenea, companiile vor fi nevoite să-și regândească structurile. Nu vor mai exista superiori ierarhici, în sensul în care există astăzi, lucrătorii vor putea fi contractați online, prezența lor fizică la sediul unei firme nu va mai fi necesară, în multe cazuri. Relațiile vor fi de colaborare, se vor elimina din structurile organizatorice acele trepte ce vor deveni inutile. Serviciile IT sunt cele mai avansate din acest punct de vedere, lucrătorii din acest domeniu beneficiind din plin de avantajele oferite de economia colaborativă.
Dezavantaje modelului economic bazat pe partajare
Dacă pentru unii lucrători vor apărea oportunități pentru a obține venituri suplimentare, pentru companii va apărea posibiliatea de a reduce numărul de angajați și de a contracta servicii. Cei ce nu se vor putea adapta vor avea o problemă, în sensul că dacă nu vor obține calificări suplimentare sau nu vor deține abilitățile necesare pentru a se adapta din punct de vedere profesional noii realități, se vor afla în situația de a-și pierde locul de muncă.
Noul model economic nu va asigura lucrătorilor asigurări de sănătate sau pensii, pe lângă faptul că nu vor primi nici bonusuri de vacanță, zile libere plătite ori concedii medicale sau de maternitate. Lucrătorii vor putea fi contractați, nu angajați, pentru finalizarea unor proiecte sau prestarea unor servicii. Acest fapt va duce la scăderea costurilor companiilor, însă lucrătorii nu vor avea o stabilitate, vor fi nevoiți în permanență să își îmbunătățească și diversifice serviciile, să se schimbe în permanență pentru a putea face față schimbărilor de pe piața muncii.
Perspectivele economiei colaborative
În prezent există temeri conform cărora economia de colaborare va pune capăt modului în care muncim, așa cum se întâmplă astăzi. Apariția economiei de colaborare, în combinație cu inteligența artificială și imprimarea 3D, ar putea conduce omenirea la cea de-a patra revoluție industrială. În același timp, este puțin probabil să aibă loc o transformare bruscă a pieței muncii, mai ales prin prisma faptului că marea majoritate a lucrătorilor se bazează pe avantajele economiei colaborative doar pentru obținerea de venituri suplimentare și nu ca un substitut pentru o ocupație cu normă întreagă.
Deși companiile își doresc asta, barierele legale și mișcările sociale, ce pot arunca în aer ordinea socială, nu permit încă trecerea la modelul economiei colaborative. Trecerea de la o economie bazată pe producție la una colaborativă va avea loc, însă scopul nu este de a crea sărăcie, ci de de a oferi lucrătorilor posibilitatea de a se schimba și de a se integra în noua realitate.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
abia astep ziua cand o sa avem politica colaborativa....
Acest nou mod de lucru prin care aplicatiile te ajuta sa gasesti mai usor servicii si produse fata de standardul din industrie aduce intr-adevar beneficii printr-o crestere a concurentei si a calitatii serviciilor, dar in acelasi timp poate sa creeze probleme din urmatoarele puncte de vedere:
- deoarece tehnologia se dezvolta mai repede decat legile apare concurenta neloiala care poate duce la falimentele unor business-rui clasice. Sa zicem ca AirBnB falimenteaza hotelurile dintr-un oras. Ce facem cu angajatii? Devin cameristele colaboratori prin lansarea unei aplicatii in care pot sa rezerv timpul ei de lucru?!
- reduceri de taxe platite catre stat. Nimeni nu vrea sa plateasca taxe, dar toti vrem servicii publice de inalta calitate, spitale, autostrazi, armate puternice si antrenate sa ne pazeasca, etc. Mergeti in Bran unde peste 50% din locatii sunt la negru, dar toate sunt pe AirBnB si Booking si colaboreaza foarte bine. Va place cum arata satul turistic nr. 1 in Romania unde numai fraierii, adica pensiunile oficiale, platesc taxe si impozite?!
- reconversii profesionale. CIne va fi raspunzator de acest lucru? Platformele sau guvernantii? CIne plateste pentru asa ceva, dar mai ales din ce?
Este o realitate noua si trebuie sa o intelegem. Dar in acelasi timp trebuie sa facem o trecere progresiva in care toata societatea trebuie sa castige - daca vorbim de colaborare - si nu numai unii care stiu sa promoveze sau oportunisti in cautare de venituri usoare si rapide.
P.S. Inca o data Uber nu este deloc "ride-sharing", ci este un serviciu de taximetrie si/sau transport persoane. Cand am folosti Uber nici un sofer nu mergea intr-o anumita directie si s-a gandit sa ma ia si pe mine, ci pur si simplu facea taximetrie si raspundea la apelurile din aplicati. Nu mai mintit poporu' cu televizorul, scuze.. cu telefonul
Fiecare vede ce vrea să vadă.