Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

„Criza nu s-a terminat! Continuați să cheltuiți (înțelept).” Mesaj către noul Guvern: Relansarea depinde de noi toți și trebuie să înceapă chiar acum

Romania - Bucuresti - strada - Foto: Cristian Cristel / Xinhua News / Profimedia)

Foto: Cristian Cristel / Xinhua News / Profimedia

Atenția tuturor este, de câteva zile bune, îndreptată către cele două Palate – Cotroceni și Victoria și către discuțiile care se poartă pentru nominalizarea unui nou premier. În 2020, pentru prima oară de la Marea Depresiune, și economiile avansate, și cele emergente au intrat în recesiune. Cel de-al doilea val al pandemiei a mărit presiunea – consumul scade, schimburile comerciale suferă. În acest context, redresarea și relansarea economică vor veni dacă statele vor ști să ofere companiilor un spațiu de manevră și acele măsuri care să le susțină. Pe scurt, despre câteva priorități fiscale imediate pe care noul Guvern ar trebui să le ia în calcul pentru relansare.

România are șanse reale de relansare economică post-pandemie, chiar Fondul Monetar Internațional (FMI) ne creditează, previzionând o creștere reală de peste 4,5% an/an în 2021. Acest lucru va depinde, evident, de evoluțiile viitoare ale partenerilor noștri, de evoluția pandemiei, dar și de cât de bine ne vom juca șansele și cum vom ști să gestionăm economia. Măsurile la care mă voi referi în continuare ar putea contribui la poziționarea corectă la punctul de start al redresării-relansării. 

Prima prioritate și cea mai importantă este, dat fiind contextul economic actual, păstrarea sistemului actual de impozitare, și mă refer aici în special la păstrarea cotei unice pentru impozitul pe venit și impozitul pe profit.

Pentru a-mi susține afirmațiile, voi face apel la recomandările aceluiași organism internațional, FMI, devenit în ani un simbol al austerității: ”Criza nu s-a terminat! Continuați să cheltuiți (înțelept). O retragere prematură a sprijinului ar aduce un prejudiciu suplimentar asupra mijloacelor de trai și ar spori probabilitatea unor falimente pe scară largă, care la rândul lor ar putea pune în pericol recuperarea”. Am citat dintr-un document publicat pe site-ul instituției, care venea să precizeze că, într-un astfel de scenariu, cicatricele generate de criză ar deveni mult mai profunde.

Un alt argument ar fi acela că este în van să stabilești impozite care nu pot fi plătite de către contribuabili, argument recunoscut de reprezentanții Ministerului de Finanțe.

Pe de altă parte, suntem cu toții conștienți de mărimea deficitului bugetar, dar ar fi de dorit ca statul să își acopere acest deficit fără să apeleze la majorarea impozitelor. Cum se poate face asta? Prin întărirea disciplinei de colectare – doar din recuperarea deficitului de încasare a TVA, unde an de an suntem pe ultimul loc în Europa, am putea acoperi o parte bună din deficit. Digitalizarea Fiscului și automatizarea proceselor, inclusiv prin introducerea SAF-T, ar ajuta la realizarea acestui deziderat. Salutăm progresele făcute de Ministerul de Finanțe și ANAF în zona digitalizării, demarajul rapid pe care l-au avut în plină pandemie, și, bazându-ne pe aceste fapte, îndrăznim să spunem că ar fi posibilă și întărirea colectării. De altfel, modelele altor țări ne pot inspira. Italia și-a folosit facturarea electronică în întărirea colectării, Portugalia a apelat, la rândul ei, la utilizarea datelor din facturi, Belgia a introdus casele de marcat certificate, Polonia a apelat la un sistem de stimulare/sancțiune și a introdus SAF-T - fișierul standard de raportare. Toate acestea sunt îndemnuri la acțiune.

În paralel, noul Guvern ar trebui să se concentreze și către combaterea evaziunii fiscale și aducerea la lumină a economiei gri. Trebuie să fiscalizăm cât mai multe venituri, ceea ce va aduce implicit mai mulți bani la buget și va contribui la asanarea mediului de afaceri, curățindu-l, prin reducerea concurenței incorecte pe seama diferenței de taxe și impozite.

Clarificarea legislației cu privire la activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare, în așa fel încât facilitățile fiscale acordate acestui sector să poată fi aplicate cu adevărat, ar fi o altă prioritate fiscală pe care viitorul guvern ar trebui să o aibă în vedere, pentru că vorbim de sectoare cu un foarte mare potențial de a aduce valoare adăugată țării și contribuții semnificative la buget.

O altă zonă pe care o considerăm prioritară este cea a relației contribuabilului cu Fiscul, care ar trebui echilibrată, iar ANAF ar fi de dorit să își asume mai bine rolul său de îndrumător. Până la urmă, așa cum o spune și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare: ”coloana vertebrală a eforturilor administrațiilor fiscale ar trebui să fie reprezentată de stimularea și gestionarea conformării voluntare a contribuabililor în raportarea veniturilor impozabile și în plata impozitelor”. Atunci când autoritățile fiscale vor trata cu adevărat contribuabilii ca pe niște clienți, nu ca pe o sursă de evaziune și alte probleme fiscale, atunci și conformarea voluntară va spori, crescând mult gradul de colectare și reducând mult costul ei.

În final, o altă recomandare: clarificarea pe termen mediu a poziției pe care o va adopta România în privința Green Deal și în aplicarea noilor taxe și impozite discutate la nivel european și global. Mă refer aici la costurile aferente planului de relansare al Comisiei Europene: impozitul pe reziduurile din plastic nereciclate, o taxă pe carbon, introducerea unui nou sistem de tranzacționare a emisiilor din sectoarele aviatic și maritim, dar și o taxa pe tranzacțiile financiare sau una pe afaceri digitale. Știm cu toții câți bani vor veni din partea Europei – cele 80 de miliarde de euro? - și ne-am entuziasmat de cât de multe putem face cu ei, dar s-a vorbit semnificativ mai puțin despre cum vom face rost de bani. Pentru a obține cele 750 de miliarde, scutul financiar de protecție oferit de Uniunea Europeană, ar fi necesar să se împrumute însăși Uniunea, cu costuri mai mici, dar cu costuri care vor trebui recuperate de undeva.

Este limpede pentru oricine că noul Guvern va avea multe de făcut. Nu doar pe parte fiscală, ci și în sectorul proiectelor capabile să atragă banii europeni pe care ni-i pune la dispoziție Uniunea, în cel al proiectelor de infrastructură și în multe altele. E nevoie de continuarea inițiativelor bune deja începute, dar și de punerea în practică a ideilor noi care sunt încă în faza de concepție.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Prietene, bati câmpii... Ar trebi, să clarificam, progrese ANAF în digitalizare.... hai sa fim serioși...DE 30 DE ANI NU S-A FACUT NIMIC și tu speri să se facă intr-un an !!!! Până una alta ce ar fi să respectăm CONSTITUTIA (toți cetățenii sunt egali in fața legii) și să plătim toți taxe și impozite fără excepții de tipul IT, construcții....
    • Like 0
  • Stimate autor, banuiesc ca stiti ca cheltuielile statului cu salariile si pensiile au ajuns la 92% din venituri - UNIC in Europa!
    Rog refaceti articolul si prognozele aiuritoare de crestere economica!
    • Like 2
  • COȘUL MEU DE CUMPARATURI A CRESCUT CU 25 %. Cumpăr aceleași produse de 1 an cu aproximație.
    Inflația e reala și se simte.
    • Like 2
  • Ionel check icon
    In primul rand nu dau doi bani pe previziunile FMI.
    In al doile rand, din moment ce , asa cum scrie in titlu, criza nu s-a terminat, cum sa creasca economia cu 4,5 % in 2021 !!!
    Trei : Criza nici nu a inceput ! Sa vedeti cand se va da verde la plata ratelor la banci si la inceperea executarilor silite.
    Patru: Cu exceptia guvernului Tariceanu, dar si acesta a dat cu bata in balta pe final de mandat, am avut guverne de dreapta intre 1996-2000, 2008-2012, va rog sa imi spuneti ce performante economice am avut !? cu cat a crescut PIB-ul. punctul de pensie, salariu mediu brut, economia...etc !!!??
    • Like 1
    • @ Ionel
      A crescut nr de bugetari cu câteva sute de mii, nu performanța economică :))
      • Like 0
    • @ Mircea Florian
      Ionel check icon
      Ai atins punctul cel mai nevralgic. Am inteles ca in 2005 can a venit Alianta DA erau 600 000, acum sunt DUBLU ! Atunci salariu mediu la bugetari era sub cel de la privat , acum este invers !
      • Like 0
  • Consumul creste pe spinarea cresterii demografice de unde ecologism. Ia hai sa pastram nr populatiei si sa vedem crestere
    • Like 1
    • @ Aloha Dieux
      Ce crestere demografica? Populatia Romaniei e in continua scadere din 1990 incoace.
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_României#/media/Fișier:Romania_demography_1961-2010.svg

      Sau ma rog poate reptilienii au modificat cifrele. In acest caz don't mind me... glorie mielului!

      De curiozitate de unde ai scos corelatia crestere demografica => ecologism?!
      • Like 1


Îți recomandăm

litoral 2021

Totul a pornit de la o simplă aluniță pe care o avea pe spate, din naștere. Mereu râdea cu părinții ei - era alunița după care o puteau recunoaște imediat, în cazul în care ar fi pierdut-o pe malul mării. (Foto: Rob Wilkinson / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Echipa de fericire

„Am tras de mine cât am putut și la 11 și 50 de minute știu că a venit pe lume Teodor. I-am auzit pentru prima dată glasul, l-am simțit pe pieptul meu, i-am văzut pielea, am știut că i s-a pus sângele în mișcare... că a venit pe lume, de fapt”- Alexandra povestește zâmbind cele mai intense 40 de minute din viața ei.

Citește mai mult

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult