Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Ce fel de criză economică mai e și asta? Cum arată „revenirea”

Aglomerație Azuga

Foto: Alex Nicodim/ Inquam Photos

Economia unei țări are mai multe cicluri economice care se manifestă inerent de-a lungul anumitor perioade. Istoric vorbind, fiecare economie, în funcție de situația internă, regională sau mondială, a trecut prin toate fazele unui ciclu economic: expansiune – punct maxim – contracție – punct minim. Indicatorii macroeconomici care diagnostichează fazele unei perioade economice sunt: rata inflației, rata dobânzii, cererea de consum, rata șomajului, dar cel mai relevant este variația produsului intern brut. O scădere consecutivă pentru două semestre a PIB presupune o contracție a economiei, iar o creștere reprezintă un avans al economiei.

Literatura de specialitate prezintă patru tipuri principale de cicluri economice:

  • Cicluri Kitchin - au durata cea mai mică de circa 4 ani și sunt generate de refacerea stocurilor;
  • Cicluri Juglar - au durata de circa 10 ani și sunt determinate de evoluția marilor procese industriale;
  • Cicluri Kuznets - au o durată de circa 15- 25 ani și sunt generate de investițiile în construcții/infrastructură asociate unor procese demografice majore;
  • Cicluri Kondratiev - au durata cea mai lungă de circa 50 ani și sunt generate de inovații tehnologice majore.

În acest moment economia globală a intrat în faza de contracție și e posibil ca virusul SARS CoV2 să introducă în manualele de economie un nou tip de ciclu economic, un ciclu pandemic. Un lucru e cert, avem de-a face cu un blocaj al economiei mondiale, toate economiile au intrat în faza de contracție/recesiune. Acum fiecare țară se întreabă cum va fi revenirea, în formă de V, U, W sau L? Așa cum precizam la începutul articolului, variația semestrială/anuală a produsului intern brut este indicatorul cel mai relevant pentru tipul de revenire a unei economii.

Revenirea economiei în formă de V

Criza de tip V este considerată cel mai bun scenariu, întrucât acest tip de contracție începe cu o scădere accentuată, iar odată atins minimul urmează rapid recuperarea economică. Aceasta ar însemna că recesiunea ar dura doar câteva trimestre înainte de a reîncepe creşterea, readucând economia în punctul în care a fost înainte de pandemie.

Revenirea economiei în formă de U

Criza economică și revenirea în formă de U este similară cu cea de tip V doar că revenirea este mai lentă.

Revenirea economiei în formă de W

Acest lucru se întâmplă atunci când o recesiune începe prin a arăta că va fi în formă de V, dar apoi revine după ceea ce se dovedeşte a fi un fals semn de recuperare. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de recesiune „dublu-dip”, deoarece economia scade de două ori înainte de a-şi reveni la ratele de creştere anterioară.


Revenirea economiei în formă de L

Recesiunea de tip L este cel mai rău caz, fiind denumită şi „depresie”. Este atunci când o economie se confruntă cu o recesiune profundă şi nu se redresează la ratele anterioară de creştere timp de câţiva ani sau niciodată.

În cei 30 de ani de capitalism, pe alocuri „capitalism sălbatic”, România a trecut prin toate fazele economice, mai puțin prin punctul maxim, am fi fost acolo dacă atingeam cel puțin situația economică a fostelor „țări surori” din fostul bloc sovietic. 

Economia României a cunoscut la începutul tranziției o recesiune abruptă și o revenire în formă de V începând cu 1992 până-n 1995. O a doua recesiune majoră a fost în perioada 1996 cu revenirea tot în V, dar revenirea a generat o bunăstare mai mult statistică. A urmat o perioadă de stabilitate cu mici contracții, anii 2003-2008 fiind în formă de W. Anul 2009, după anul precedent când economia „duduia” a fost, alături de anii 1991 și 1997, printre anii negri ai economiei românești. Fiind generația anilor ’80, primii ani de după Revoluție nu m-au marcat, însă mișcările sociale de la sfârșitul anilor ’90, mineriadele, restructurări, șomaj, AVAS, inflație galopantă etc. nu le pot uita.

Anul fatidic 2009 și scăderea economiei cu 7.1% a avut efecte negative mulți ani, cu toate că revenirea conform graficului a fost tot în V. În acei ani s-a emigrat masiv pentru salarii și condiții de trai mai bune în Vestul Europei, prețul locuințelor s-a ajustat simțitor cu impact devastator pentru cei care au achiziționat în boom-ul imobiliar și în valută exotică, a crescut rata șomajului, au fost tăiate salariile bugetarilor, a crescut rata insolvențelor, a blocajelor în economie.

Se estimează un nou an cu scădere abruptă economică atât la noi, cât și la nivel mondial. Pandemia a blocat economia, consumul s-a prăbușit și conform estimărilor oficiale România va avea o scădere a PIB-ului de cel puțin 6%. Specialiștii și analiștii văd o revenire tot în V, există toate indiciile că șocul pentru populație nu va fi la fel de dur ca la criza precedentă, întrucât cauza crizei nu este una economică, ci una pandemică. De asemenea, măsurile guvernamentale de stimulare a economiei, comportamentul pro business al instituțiilor financiare, precum și cel al multinaționalelor/societăților mari de a prelua din costul crizei acolo unde se poate, ne fac să sperăm la o revenire rapidă și la o creștere sustenabilă în viitorul apropiat.

Teoria economică ne ajută să înțelegem greșelile făcute în trecut, să înțelegem cum funcționează economia, astfel încât să putem lua în cunoștință de cauză decizii corecte cu privire la comportamentul de a investi la momentul potrivit, de a lua decizii antreprenoriale inspirate, de a ne gestiona mai bine resursele, de a ne feri de riscuri și a căuta oportunități. O revenire în formă de V, dacă așa va fi, nu este sinonimă cu bunăstarea generală, efectele unei recesiuni putând fi resimțite mulți ani de acum încolo. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Salutari & multumiri pentru articol si implicit , pentru efortul depus pentru cercetare , grafice ,analiza economica . Ca profan si patit - 22 de ani la Revolutie , crizele anilor 90 , criza din 2008-2010 , etc , , asa, la firul ierbii , afirm cu tarie ca omul romanesc , indiferent de mega crizele economice, financiare , politice care ar zgaltai Planeta , tot s-ar descurca ! Tot ar avea frigiderul plin , si-ar schimba masina destul de repede , mai un mic la Halkidiki , mai o fitza la Mamaia , intzolit , voios , dar plangacios de tremura camasa pe el - ca n-are , o duce mizerabil , altii ,, are ,, si el nu ! Secolele de oprimare si bejanie , ne-au inzestrat cu daruri si calitati pe care multe popoare europene , in special cele anglo saxone, nu le poseda . Mai o spaga , mai un purcel de la tara , mai un voucher de vacanta , mai un ban nemuncit sau sfeterisit , se descurca mioriticu' ! A , nu am mentionat evaziunea fiscala , suntem campioni mondiali la asta -cum doamne iarta-ma am putea sa traim si sa functionam , 17 -20 de milioane cati suntem , cu un PIB de 200 de miliarde de euro ??? Acesta , sigur este DUBLU , dar nu se vede in statistici , cele nationale si mai ales , in cele europene ( fereasca sfantul ! ) . In sfarsit , domnule Paulet , inchei , ne citim si la anu' , probabil si mai veseli si mai voiosi si poate ne gasim la Mamaia , la Paralia , sau in Dubai - Sovata , Amara , Pucioasa ? Of , ce plicticos ! Sanatate tuturor .
    • Like 0
  • Am invatat ceva din acest articol.Multumesc!

    • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult