Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Deslușire pentru credincioși

Sare din Google la mine un titlu lăbărțat ca o libarcă: „Eroare de proporții a lui Cristian Tudor Popescu. Ce confuzie a făcut reputatul jurnalist în ajunul Paștelui. Și dedesubt: „Ce nu știe CTP și a fost corectat de urmăritorii săi este că Sf. Ioan Botezătorul nu mânca lăcuste, ci lacuste, o hrană complet diferită, practic o plantă.” Și mai sare un titlu: „Gafă de proporții a lui Cristian Tudor Popescu. Celebrul jurnalist s-a făcut de râs chiar de Paște”, urmat de o „știre” identică.

Ce nu fac „jurnaliștii” de azi pentru un titlu care să stoarcă ceva audiență… Să luăm monumentala Biblie tipărită în 2001, cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului. Ce citim în paragraful respectiv, Matei, 3, 4 : „Iar acest Ioan avea îmbrăcămintea din păr de cămilă și cingătoare de piele în jurul mijlocului, iar hrana lui erau lăcuste și miere sălbatică.” L-ă-c-u-s-t-e, scris limpede în românește.

În toate edițiile Bibliei tipărite de BOR pe care le-am cercetat, același cuvânt, lăcuste. În Biblia franceză (La Sainte Bible, Paris, 1946) apare sauterelles – lăcuste. În cea engleză – locusts, specie de grasshopper cu coarne scurte, comestibilă. În fine, cuvântul grecesc original din Evanghelia lui Matei și cea a lui Marcu, este akrides – lăcuste.

Aceste insecte făceau parte din hrana evreilor antici, cum consemnează sursele istorice.

Iată, deci, cu cine este asociat în neștiință numitul CTP „de către următorii săi”. Am scris acest text pentru lămurirea credincioșilor, nicidecum pentru a răspunde colportorilor Ziare.com sau gurii de canal Romania TV.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult