Ce e mai rău de abia urmează

Foto: Inquam Photos

Costurile și consecințele crizei energetice din Europa sunt în creștere, iar ceea ce e cel mai rău abia urmează, în ciuda aparențelor. Deși pare ireal, numărul europenilor morți din cauza prețurilor la energie ar putea fi mai mare în această iarnă decât al militarilor ucraineni uciși de forțele Kremlinului în războiul din Ucraina.

- În luna martie, Comisia Europeană a solicitat statelor UE ca până la 1 noiembrie depozitele de stocare a gazelor naturale să fie umplute la cel puțin 80% din capacitate. Ținta a fost atinsă, iar în prezent depozitele de gaz sunt pline în proporție de 95%. 

= Acesta nu este singurul indiciu că Europa intră într-o iarnă mai puțin dificilă decât părea posibil acum câteva luni. Gazele naturale care vor fi livrate în primul trimestru al anului viitor se vând cu aproximativ 125 de euro pe megawatt-oră, în scădere de la peste 300 de euro, cât era pragul în timpul verii.

- Potrivit unei analize The Economist, temuta criză economică nu s-a materializat. Producția industrială germană s-a stabilizat în luna septembrie, iar șomajul a rămas stabil la pragul de 3%. O estimare timpurie a creșterii PIB-ului UE în ansamblu în trimestrul al treilea, comparativ cu cel precedent, a fost de 0,2%. Asta nu înseamnă mult, dar nici nu înseamnă o recesiune.

- De asemenea, gradul de ocupare a forței de muncă a continuat să crească, așa cum s-a întâmplat și în ceea ce privește comerțul cu amănuntul. Criza din Europa s-a încheiat înainte de a începe?

- Răspunsul, din păcate, este NU. Politicienii europeni alocă fonduri generoase atât pentru a obține surse alternative de energie, cât și pentru a proteja consumatorii de prețurile ridicate la energie.

Cheltuielile masive cu subvențiile pentru energie creează mari probleme fiscale

- Dar criza energetică este departe de a se fi încheiat, iar divergențe în interiorul Europei cu privire la modul de abordare a acesteia se extind, în timp ce inflația se accentuează.

- Cheltuielile masive cu subvențiile pentru energie creează mari probleme fiscale, iar lupta frenetică de a menține lumina aprinsă a distras guvernele de la alte afaceri presante. Astfel, The Economist avertizează că abia a început criza în Europa.

- Energia este în centrul problemelor de pe bătrânul continent. Deși prețul angro al gazelor a scăzut la aproximativ 125 euro/mwh, anul trecut a fost sub 20 euro/mwh.

- Problemele care au contribuit la creșterea prețului energiei electrice în timpul verii, inclusiv închiderea mai multor centrale nucleare franceze pentru reparații și nivelurile scăzute ale apei din cauza secetei din râuri și rezervoare care alimentează hidrocentralele Europei, persistă, în ciuda unor îmbunătățiri.

- În tot acest context, Rusia încă vinde gaze către țări din sudul și estul Europei, iar săptămânile trecute a amenințat că va crea și mai mult haos pe piețele energetice prin stoparea aprovizionării.

- Rusia obișnuia să furnizeze între 40 și 50% din importurile de gaze ale UE. După invazia rusă a Ucrainei din 24 februarie, Europa a început să renunțe la gazul rusesc, deși încet, deoarece nu existau surse imediate de a-l înlocui. 

- Rusia a redus brusc exporturile în iunie, iar acum furnizează doar aproximativ 15% din importurile de gaz ale Europei. Planul UE de a se descurca fără gazul rusesc are trei componente principale.

-Primul a fost să se asigure că va importa mai mult gaz de la alți furnizori și astfel va umple depozitele, în speranța de a evita raționalizarea fizică în timpul iernii. În acest scop, Germania a construit prima instalație pentru a importa gaz natural lichefiat (GNL) într-un timp record. Aceasta va începe să funcționeze în luna ianuarie.

- Conductele planificate de mult din Norvegia până în Polonia și din Polonia până în Slovacia s-au deschis, ajutând la răspândirea gazelor pe tot continentul. În plus, cumpărătorii europeni i-au depășit pe potențialii cumpărători asiatici de GNL și astfel au acumulat stocuri pentru iarnă.

- Dar până la jumătatea anului 2024 nu sunt așteptate noi cantități mari de gaz care pot fi livrate. Așa că anul viitor Europa va trebui din nou să concureze cu cumpărătorii asiatici. Iar concurența poate fi chiar foarte complicată în raport cu o Chină care își revine după restricțiile pandemice.

- The Economist amintește că anul acesta Europa a importat o mulțime de gaz rusesc până în luna iunie. Anul viitor va avea un deficit mai mare de compensat. Această stare de fapt face ca Europa (și Asia) să se confrunte cu prețuri ridicate în următoarele 18 luni.

- De aici al doilea element al strategiei Europei: utilizarea mai redusă a gazelor pentru a genera energie electrică. Germania, care găzduiește un puternic lobby anti-nuclear, a fost de acord cu întârziere să prelungească durata de viață a ultimelor trei reactoare, deși numai până în luna aprilie. Câteva centrale pe cărbune au fost pus din nou în funcțiune, în ciuda gradului de poluare rezultat din utilizarea acestora.

- Guvernele din Europa au încercat să accelereze implementarea surselor regenerabile, folosind reduceri de taxe în Belgia și Franța, de exemplu, și prin reducerea birocrației în Republica Cehă și Italia. Importurile de panouri solare au crescut în această vară, pe măsură ce exporturile de gaze rusești s-au redus drastic.

Statele din UE au consumat cu aproximativ 10% mai puțin gaz decât în anii anteriori

- Cu toate acestea, cantitatea de energie pe bază de gaz a crescut, din cauza reducerilor mari ale producției de energie generată de nuclear și hidro. Deși o toamnă umedă a reumplut rezervoarele în țările nordice, energia hidroelectrică rămâne redusă în Italia. Și este nevoie de timp, indiferent de stimulente, pentru a extinde energia eoliană. Comenzile de turbine eoliene, un bun indicator al creșterii viitoare a producției, au scăzut brusc în al doilea trimestru al anului 2022 și abia și-au revenit în al treilea.

- Cel de-al treilea element al răspunsului Europei la criza actuală a fost încercarea de a reduce cererea atât de gaze, cât și de energie electrică. Statele din UE au consumat cu aproximativ 10% mai puțin gaz până în prezent, în acest an, comparativ cu cele anterioare. Totodată, a scăzut și consumul de energie, deși nu la fel de mult.

- O vreme neobișnuit de caldă a diminuat cererea de gaz pentru încălzire. Prețurile ridicate atât la gaz, cât și la energie îi încurajează pe oameni, într-o oarecare măsură, să devină mai precauți în ceea ce privește consumul.

- Problema stă în altă parte: multe guverne europene sunt hotărâte să protejeze consumatorii de efectele pe deplin ale penuriei de gaze, de teama consecințelor economice și politice. Franța, de exemplu, a plafonat prețul gazului la nivelul de anul trecut și cel al energiei cu doar 4% mai mare decât anul trecut. În plus, guvernul de la Paris intenționează să majoreze aceste plafoane cu doar 15% în 2023.

-  Spania a subvenționat utilizarea gazului în producerea de energie electrică pentru a reduce prețurile, iar Italia, unde 40% din electricitate provine din gaz, a redus taxele atât pentru consumul de energie electrică, cât și pentru consumul de gaz. Rezultatul inevitabil este că aceste țări au redus mult mai puțin decât celelalte mari economii ale Europei.

- Asemenea disparități în eforturile de conservare sunt împotriva cererii Comisiei Europene ca statele membre să reducă consumul de gaze cu 15% iarna aceasta.

-  Când vine vorba de politica energetică, Europa este lipsită de solidaritate. O propunere de emitere a datoriei comune a UE pentru finanțarea subvențiilor energetice în statele membre ale căror bugete nu permit realizarea acestui lucru în mod individual a fost respinsă de Germania.

Impactul întârziat al prețurilor mai mari ale energiei datorită subvențiilor va prelungi perioada de inflație ridicată

- Pozițiile diferite reflectă interese divergente. Industria germană depinde de gaz și ar prefera să plătească prețuri fluctuante decât să riște raționalizarea. Franța nu consumă mult gaz, dar importă multă energie pentru a compensa deficitul nuclear. Spania are o conductă către Algeria și o capacitate mare de a importa GNL, dar prețul pe care îl plătește pentru o parte din gazele pe care le importă este legat de reperul european, așa că are un interes puternic în limitarea prețului.

- Alte țări, cum ar fi Italia și o mare parte din Europa de Est, în care implicațiile fiscale și economice ale prețurilor mari ale gazelor sunt atât de sumbre, sunt dispuse să încerce orice pentru a ușura povara.

- Aceste diviziuni între țări se vor înrăutăți probabil pe măsură ce perspectivele economice devin mai sumbre. Puterea actuală a economiei este în cea mai mare parte un rest rămas din trecut.

- În timp ce inflația pare să fi atins vârful în SUA, în Europa ea încă accelerează. Ponderea articolelor din coșul utilizat pentru calcularea inflației al căror preț a crescut cu peste 4% în ultimul an este în continuă creștere. Impactul întârziat al prețurilor mai mari ale energiei datorită subvențiilor va prelungi perioada de inflație ridicată. Acest lucru, la rândul său, este mai probabil să conducă la majorări ale salariilor și ale prețurilor serviciilor, prelungind astfel spirala creșterii prețurilor. Banca Centrală Europeană a sugerat că va fi necesară o nouă creștere bruscă a ratelor dobânzilor.

- Nu e de mirare, așadar, că sondajele sugerează că multe companii europene se tem de următoarele două luni. Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene prevede o recesiune ușoară în timpul iernii și o stagnare pentru restul anului 2023. Goldman Sachs consideră că producția economică a Europei va fi redusă permanent cu 2-3% ca urmare a prețurilor mai mari la energie.

- Înlocuirea cu energie scumpă ar putea înjumătăți această reducere a producției, consideră Goldman, iar o parte din această înlocuire se întâmplă. Un sondaj recent realizat de Ifo, un institut german de cercetare, a constatat că 75% dintre întreprinderile de producție din Germania au redus consumul de gaz fără a reduce producția. Ceilalți 25% sunt problema. Produsele chimice de bază, industria metalurgică și cea ceramică se luptă să rămână competitive.

 Din septembrie 2021, 573 de miliarde de euro din bani publici au fost alocate pentru menținerea prețurilor la energie la prețuri accesibile, potrivit think-tank-ului Bruegel.

- Răspunsul publicului larg la criza energetică a Europei a fost mai redus. Au existat unele proteste față de creșterea prețurilor și greve din cauza salariilor care nu au reușit să țină pasul. Dar nu a existat nicio mișcare la nivel de continent asemănătoare cu „vestele galbene” (protestatarii care au blocat anumite părți ale Franței în 2018 și 2019, protestând din cauza gradului ridicat al costului vieții).

- Un sondaj comandat de UE în cursul verii a constatat că 70% dintre europeni s-au simțit bine cu privire la situația financiară a gospodăriei lor. Totuși, în același timp, două treimi dintre europeni au considerat că starea de sănătate a economiei țării lor este proastă – și în special mai proastă decât înainte de război. Deși erau conștienți de consecințele nefaste ale crizei energetice, pe scurt, puțini respondenți au simțit că i-a afectat mult în mod direct.

- Această atitudine relaxată, totuși, provine din subvențiile generoase pe care multe guverne UE le acordă, care este puțin probabil să se dovedească accesibile pe termen lung. Din septembrie 2021, 573 de miliarde de euro din bani publici au fost alocate pentru menținerea prețurilor la energie la prețuri accesibile, potrivit think-tank-ului Bruegel. Aproape fiecare țară a renunțat la veniturile fiscale din energie, de exemplu prin reducerea TVA-ului. Au existat, de asemenea, ajutoare pentru utilități și, în multe cazuri, subvenții generale pentru toate gospodăriile și industrie.

- Deși au fost suspendate normele UE care impun plafoane cheltuielilor publice ale guvernelor cu datorii de peste 60% din PIB, sarcinile legate de datorii acumulate în cursul pandemiei și al crizei energetice vor constrânge bugetele pentru anii următori. În plus, în următorul deceniu, nevoia de a cheltui mai mult atât pentru combaterea schimbărilor climatice, cât și pentru a ajuta o populație în curs de îmbătrânire va afecta și mai mult finanțele publice din statele membre. Iar întrebarea cu privire la cât de repede ar trebui guvernele să-și reducă datoriile este deja un subiect tensionat în cadrul UE.

- Oportunitățile de reformă au fost anulate de criza energetică a lui Putin, iar planurile de creștere a competitivității Europei au fost amânate încă o dată. Banii care ar fi putut fi cheltuiți pentru a-i ajuta pe cei afectați de restructurarea economică au mers, în schimb, pe subvenții pentru energie. Cu alte cuvinte, prejudiciul cel mai dureros cauzat de lipsa de gaze nu a fost încă resimțit.

Criza energetică din acest an ar putea provoca peste 100.000 de decese suplimentare ale persoanelor în vârstă din întreaga Europă

- Șantajul energetic al lui Vladimir Putin va avea un impact semnificativ dincolo de granițele Ucrainei. O serie de calcule sugerează că, într-o iarnă normală, o creștere de 10% a prețurilor reale la energie este asociată cu o creștere de 0,6% a deceselor.

- Prin urmare, criza energetică din acest an ar putea provoca peste 100.000 de decese suplimentare ale persoanelor în vârstă din întreaga Europă. Dacă este așa, arma energetică a lui Putin ar putea lua mai multe vieți în afara Ucrainei decât artileria, rachetele și dronele sale direct în interiorul ei. Acesta este un alt motiv pentru care rezistența Ucrainei față de Rusia este și lupta Europei.

- Potrivit The Economist, frigul provoacă moartea mai multor persoane decât valurile de căldură. Statisticile arată că, în perioada decembrie-februarie, numărul săptămânal al deceselor în Europa este cu 21% mai mare decât în lunile de vară (iunie-august). Anterior, creșterea prețului energiei influența prea puțin mortalitatea. În schimb, anul acesta situația s-ar putea schimba.

- Rata mortalității este influențată de mai mulți factori, iar temperatura este, în mod special, unul dintre aceștia. În iernile blânde au fost înregistrate în medie aproape 32.000 de decese. În schimb, o iarnă cu temperaturi scăzute ar putea provoca moartea a peste 330.000 de persoane.

- De asemenea, frigul ar putea agrava sezonul gripal. Temperaturile scăzute favorizează apariție virușilor, inhibă sistemul imunitar, ceea ce permite agenților patogeni să supraviețuiască mai mult timp în aer și îi determină pe oameni să se adăpotească în casă. Mai mult, pe măsură ce temperatura corpului scade, sângele se încheagă, presiunea acestuia crește, ceea ce crește riscul de atac de cord și de accident vascular cerebral. Căile respiratorii iritate pot, de asemenea, obstrucționa respirația.

- De teama unor facturi ridicate, unii oameni ar putea să nu utilizeze căldura și să prefere să stea în frig. Potrivit The Economist, o majorare cu 10% a prețurilor la electricitate este asociată cu o creștere de 0,6% a numărului de decese.

- Având în vedere atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, țara europeană în care frigul va face cele mai multe victime în această iarnă va fi cu siguranță Ucraina.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp