
Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos
Alegerile care urmează în România sunt mult mai mult decât o simplă competiție electorală. Sunt o confruntare între două lumi, două viziuni diametral opuse despre viitor. Ne aflăm într-un punct critic, în care radicalizarea nu mai este doar un fenomen marginal, ci o nouă realitate. Poate că oroarea nu doar că este posibilă, dar este deja inevitabilă. Cei care puteau fi radicalizați au fost radicalizați. Iar ei nu sunt puțini.
Foamea este o armă mai puternică decât orice ideologie. Nu îți cere să fii liber, ci doar să supraviețuiești, să pui mâncare pe masă. Sunt oameni care nu mai au timp să se întrebe dacă libertatea le e în pericol. Singura lor preocupare este să găsească o soluție, oricât de disperată, oricât de lipsită de sens pentru situația în care se află acum. Pentru mulți oameni grija cea mai acută este „ce mănânc mâine?”, „cum îi cumpăr copilului adidași noi, că îi intră apa în ăștia vechi?”, „cum plătesc medicamentele mamei luna viitoare?”, „cum ajung cu tata la Cluj la tratament de la Craiova, că are cancer?”. Niciuna nu este o poveste nouă, sărăcia nu e nimic nou în România, deși pentru mulți dintre noi a devenit un concept vag și îndepărtat.
Pentru mulți oameni, o viață de dezamăgiri repetate, de promisiuni de „mai bine” care nu s-au materializat niciodată s-au transformat în susținerea unui sistem nou, care promite altceva. Pentru alții, este o respingere totală a vechiului sistem, indiferent de consecințe. În vechiul sistem au suferit. În democrație au suferit. Și totuși, noi astăzi vorbim numai despre „cum să salvăm democrația”. Pentru un om care de zeci de ani suferă, asta sună ridicol.
Stăteam de vorbă cu o rudă de-a mea, de la care mereu am considerat că am învățat liberalism și în conversația aceea mi-au fost deschiși ochii către un fel de a gândi de care nu mă credeam în stare până atunci.
„Nu-mi mai pasă de democrație! Eu nu am luptat pentru democrație, am luptat pentru „mai bine”, iar mie după ‘89 nu mi-a fost niciodată bine!”. Avea lacrimi în ochi, la 66 de ani, și m-am uitat la el și am văzut un om ajuns acum bătrân, care visa acum 30-40 de ani așa cum visez și eu acum. Am văzut un om care în ultimii 20 de ani și-a văzut munca de o viață devalorizată, orașul copilăriei părăsit, abandonat, vândut pe bucăți celor care au licitat mai mult la închiderea tuturor industriilor. L-am văzut pentru prima dată cu ochii mei de adult și am plâns și eu cu el, pentru tânărul de acum 30 de ani care și-a văzut toate visele spulberate.
Dacă #verticalitate devine președinte, patru ani de transformări radicale ne așteaptă. Dar poate tocmai asta este necesar pentru a înțelege că societatea trebuie să-și regândească prioritățile.
Poate că democrația, așa cum o știm și o înțelegem, nu mai este suficientă pentru unii oameni. Poate că trăim fără să ne dăm seama o schimbare profundă, fie că ne place sau nu, fie că înțelegem asta deja sau nu.
Și dacă vrem să fim parte din viitor, trebuie să învățăm să comunicăm acolo unde se află oamenii – chiar dacă asta înseamnă să coborâm în mijlocul haosului digital și să luptăm cu propriile lor arme. Internetul este al doilea lucru, pe lângă sărăcie, care duce încet-încet la moartea democrației așa cum o înțelegeam până acum. Într-o lume de 9 miliarde de oameni, oare mai este posibil să fim absolut toți liberi în felul în care internetul ne face să fim liberi?
Emigrarea pare o soluție? Unde? Până la urmă, e același cancer peste tot. Oricum am alege, realitatea nu ne va ocoli, pentru că nu mai este vorba doar despre un singur scrutin. Polarizarea a devenit ireversibilă. Grupurile radicale și-au consolidat glasul și nu vor mai tăcea. Acum începe războiul de lungă durată, the long fight.
Radicalizarea globală: sfârșitul gândirii critice
Ceea ce se întâmplă nu este un accident. Este o pandemie a urii, o contagiune a dezinformării. La nivel global, fiecare societate trece prin același proces. Aceasta nu este doar o problemă locală, este un fenomen global. Platformele de socializare sunt pline de boți, de mesaje fabricate, de realități alternative. Ni se spune că rușii sunt de vină – și poate că la noi ei sunt. Dar chiar credeți că doar Rusia joacă acest joc la nivel global?
Întreaga planetă este prinsă într-o campanie sistematică de radicalizare și de remodelare ideologică. Poate că „marile puteri” se folosesc de internet pentru a redesena harta ideologică a lumii. Poate că asistăm la un proces lent și metodic prin care masele sunt reprogramate. O revoluție digitală, în care masele sunt manipulate fără să își dea seama.
Sau poate că e doar haos, un haos natural, unde fiecare grup extremist a învățat să-și amplifice vocea și să manipuleze fricile celor slabi. Un ciclu istoric natural, în care ideologiile extreme devin atractive în perioade de criză. În vremuri de foamete și nesiguranță, ideologiile extreme devin aproape necesare, oamenii renunță la libertate pentru siguranță. Iar dacă ne uităm în jur, planeta este înfometată!
Este clar că, pentru unii, schimbarea este exact ce își doresc. Poate că cei mulți, care trăiesc în sărăcie și disperare, nu mai sunt interesați de idealurile unei doctrine care nu le-a oferit nimic concret. Pentru ei, orice alternativă e mai bună.
Internetul: terenul de joacă al ignoranței și arma perfectă
Suntem într-un moment critic. Internetul a devenit o amenințare existențială, și nu doar pentru că ne fură intimitatea și ne forțează să ne autoizolăm. Două pericole uriașe ne amenință:
- Sfârșitul adevărului vizual: Am intrat în era în care ochii noștri ne pot minți. Imagini, videoclipuri, mărturii vizuale – totul poate fi fabricat de AI. Până acum, oamenii credeau măcar ceea ce vedeau. Acum, însă, realitatea însăși devine o iluzie manipulabilă. Știința va fi negată, istoria va fi rescrisă, iar adevărul va deveni doar o altă opinie. Deja a început valul acesta.
- Era validării idioților: Internetul a creat o rețea globală în care ignoranța se propagă mai repede decât informația reală. Oamenii care nu ar fi avut niciodată o platformă se găsesc acum unii pe alții, se încurajează reciproc, se radicalizează împreună. Sau pot fi găsiți ușor și radicalizați de alții. Cei cu școală sunt în minoritate. Întotdeauna au fost, dar până acum cei mulți i-au controlat pe cei puțini. Acum, puterea a fost predată mulțimii.
Ce ne rămâne de făcut? Dacă vrem să supraviețuim acestui val de transformare, trebuie să schimbăm strategia. Disprețul și insultele nu funcționează. Nu îi putem convinge pe oameni să vadă realitatea dacă îi tratăm cu superioritate.
Poate că trebuie să acceptăm că unii își doresc o schimbare fundamentală a sistemului. Poate că trebuie să înțelegem că democrația nu este singura soluție pentru toți. În special o democrație care clar eșuează. Singura cale este să construim un dialog real, să oferim alternative viabile și să contracarăm manipularea cu fapte. Dar mai ales, să recâștigăm controlul asupra internetului, transformându-l din nou într-o unealtă a cunoașterii, nu a ignoranței.
Dacă nu reușim, atunci ne rămâne doar să privim spectacolul. Să înțelegem că suntem pe o barcă prinsă într-o furtună istorică. Și să ne pregătim pentru momentul în care valul va lovi țărmul. Pentru că atunci, privind înapoi, vom vedea că oceanul nu s-a schimbat. Doar noi ne-am pierdut reperele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Daca poporul conduce, ia decizii, oare de ce totalitatea deciziilor nu sint in favoarea majoritatii cetatenilor, ci doar in interesul unei minoritati, a unei elite?
Stabilirea impozitelor, cel mai vechi rol al Parlamentului, nu este de loc in avantajul majoritatii cetatenilor. cu cit esti mai bogat, cu atit platesti mai putin, ba mai si primesti bani de la stat.
Legislatia e tot in folosul unei elite,
de la pensiile speciale, la virsta de pensionare, la gravitatea pedepselor pentru infractiuni financiare.
Toate aceste fapte arata ca societatea in care traim este o oligarhie si doar cei cu ochelari de cal sau prea elitisti pot sa sustina ca este democratie.
In inginerie e o vorba: "hirtia suporta orice", caci teoria e valabila doar daca se confirma in practica, restul e doar literatura sau maculatura.
Si oligarhiile pot prezenta aspecte democratice, precum vot liber, justitie libera sau libertate de opinie, insa deciziile țin cont de vointa unei elite, a unei minoritati. Aspectul democratic al oligarhiilor apare cind interesele oligarhilor sint divergente, cazul economiilor puternic concurentiale (economii de piata functionale), unde acestia se supraveghează între ei, ca nici unul sa nu aibe avantaje economice nemeritate datorate politicului.
Acesti oameni nu s-au radicalizat pentru ca pana acum cei de la putere au fost buni ci dimpotriva cei care sunt si au fost la putere peste tot au distrus incet-incet valorile traditionale bazandu-se pe faptul ca multimea sunt niste idioti care nu vor reactiona in nici un fel.
Democratia a murit cand cei care sunt la putere fac tot felul de asocieri contra naturii pentru a scoate de la putere pe cei alesi de popor exemple foarte bune sunt Franta,Austria,Germania sau chiar Romania.
Democratia moare cand lumea numai voteaza pentru ca cred intr-un anume candidat ci voteaza impotriva celuilalt,cel mai bun exemplu a fost Joe Biden pe care nimeni nu la- vrut dar l-au votat ca sa nu iasa Trump.
Indiferent daca ne place sau nu rezultatul,democratia inseamna vointa poporului si cu cat luptam mai mult sa o anulam cu atat se intoarce impotriva iar cei radicalizati vor prinde tot mai multa putere.
Despre presa nici nu mai vorbesc caci mai toata presa de pe mapamond a devenit aservita si nu mai au nimic din jurnalismul echidistant si nepartizan care sa genereze incredere.
- "pentru ca cred", e o cacofonie
- "nu la- vrut", hai s-o punem pe seama vitezei..
- "presa..nu mai au nimic din jurnalismul", alt dezacord
Până să-i trageți de urechi pe ceilalți, examinați cu atenție bârna din propriul ochi.. După ce rezolvați cu gramatica, citiți și ceva istorie..
Cât despre politică și societate, e nevoie de ceva mai mult..
După dărâmarea Zidului Berlinului, cei din Est au rămas la vechile metehne, specifice sateliților URSS. Noi ne face că muncim, ei se fac că ne plătesc.
Au trăit o vreme pe spatele celor din Vest. Nici vorbă însă să le urmeze calea spre prosperitate. Mult mai comod a fost să-i înjure și să le spargă geamurile.
Cam asta a generat votul compact pro-Afd, pe teritoriul fostei RDG.
„sfârșitul adevărului vizual” - duce fix în viitorul în care adevărul va fi văzut la telejurnalul din piața pătrată, doar acolo, la emisia ”statului”, la ore fixe. ca-n evul mediu, născător de piețe pătrate bune pentru execuții tip bau-bau socioid. netul va rămâne doar o junglă tolerată dar bine periată.
„schimbarea fundamentală a sistemului”. cred că nici nu știți despre ce vorbiți. la fel ca 99, 999% din terrani (unde cred nu e crecă ci cu majusculă).
„să comunicăm acolo unde se află oamenii” și ziceți că-s în internet. o gafă. oamenii sunt acolo unde parveniții nu vor să se uite. oamenii sunt în țarcul sărăciei ținuți legat de gardul foarte puternic electrificat al fricii existențiale.
trist e că oamenii, adică populația întregii planete, nu știu cine le este dușmanul. li s-a prezentat o falsă antiteză și nu mai pot ieși ea, ca o roată care patinează infinit, până se consumă carburantul. ieșiri există, firul ariadnic există, voci există dar și tehnicile prostirii există. și e un mecanism-principiu care spune că dacă faci rău, dacă alegi rău și dacă ești egoist, nu meriți ieșirea la autostradă. simbioza hoțul cu prostul e-n stație, e acum, sub ochii tuturor. e pedeapsa proștilor să fie călăriți de hoți. de mii de ani.
Nadia și-a riscat viața ca să fugă din țară. Nu mai e cazul.
Granițele sunt deschise. Suntem în Schengen. Nici viză pentru America nu mai trebuie. Urmați-vă destinul măreț.
E drept că acolo nu veți da peste câini cu covrigi în coadă. Va trebui să vă puneți neuronii la treabă (sau mușchii..). Occidentul nu e azilul inadaptaților. Peste tot sunt căutați oamenii talentați și proactivi. Cu lenea e mai greu de răzbit..
Așa că să nu avem iluzia că masele iubesc prea mult democrația -și implicit libertatea-ba chiar dimpotrivă.
În ceea ce privește pericolul ascuns în spatele enormei instituții planetare care se numește Internet, acesta e atât de mare încât nimeni nu îl vede! Sunt atât de multe semnale de alarma, studii științifice avertizări de tot felul- că nimeni nu le mai ia în considerare! Incredibil paradox , cine știe poate că filmul Matrix nu a fost SF, mai degrabă un documentar....
Democratie inseamna ca deciziile sa fie in favoarea majoritatii populatiei. Este o are asa?
Care e soluția? Mai multă democrație, libertate de exprimare și economie de piață zic unii. Adică nu să-i împiedicăm să citească sau aleagă ce vor ei și nu ne place nouă. Pentru că în lipsa soluțiilor democratice există și alte soluții. Și nu mă refer (doar) la România. Dacă vrem să ne batem joc de oameni măcar să le cerem părerea înainte. Democratic. Cam ca în Elveția. Nu sunt de acord, mai amânăm, și continuăm politica de dresaj la nivelul tinerelor generații. Ei sunt inerent mai maleabili. Cine știe poate avem mai mult succes în următoarele decenii.
Atunci, ce ne rămâne de făcut? Să ne mobilizăm la vot. O prezență de peste 80-90% la urne, nu ar mai da șanse prea mari izolaționiștilor, celor care pretind că au soluții magice de depășire a actualelor dificultăți socio-economice, bazate în principal pe înțelepciunea rusă.
În orice caz, actuala coaliție de guvernare ar trebui să dea semne urgente că e în stare să recâștige încrederea generală a populației în instituțiile statului, prin acțiuni clare, vizibile, eficiente. Altfel, peste 4 ani, chiar va fi game over pentru orice formă de democrație.
Dacă cei (mai) bogați nu înțeleg că trebuie să se ocupe și de marea masă, ar trebui să se uite în istorie, au fost destule revoluții în care masele s-au "răzbunat" într-un fel sau altul pentru că au fost lăsate de izbeliște.
Poate apare vreo mișcare care să ofere soluții și pentru acei oameni, în loc să le promită că îi va apăra de "rețelele de soroșiști" (că parcă de aia nu au ei de mâncare).