Franța își alege azi viitorul, în timp ce Europa își ține respirația

Pe scurt, o majoritate absolută sau nicio majoritate clară pentru extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen în viitorul Parlament de la Paris: acestea par a fi cele mai probabile două scenarii pentru rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate organizat de Macron după eșecul înregistrat de aliații săi politic în alegerile europene din 9 iunie.

Cotidianul francez Le Monde scrie că, în ambele cazuri, Franța s-ar afla într-o configurație nemaiîntâlnită până acum în cea de-a cincea Republică, iar mare parte a observatorilor occidentali se întreabă dacă nu cumva Franța ar putea să se îndrepte spre un blocaj instituțional.

Macron va fi învins, indiferent de rezultat

Ei bine, un lucru este cert și îl arată atât sondajele de opinie, cât și starea de spirit din societatea franceză: înfrângerea taberei prezidențiale pare inevitabilă: o majoritate absolută a mandatelor nu este la îndemâna coaliției „Ensemble” a lui Macron, deoarece aceasta nu are un număr suficient de candidați care se luptă azi în al doilea tur al alegerilor parlamentare. Totuși, această perspectivă nu înseamnă că premierul Gabriel Attal va trebui să demisioneze imediat, mai explică Le Monde, în timp ce profesorul francez de drept public, Benjamin Morel, subliniază că demisia într-un astfel de caz „reprezintă doar o convenție”.

Prin urmare, nu există un calendar formal pentru ca Macron să solicite demisia actualului guvern sau numirea unuia nou. Pe de altă parte, președintele francez nu poate ignora complet noua situație politică rezultată în urma alegerilor de azi. Iar un guvern precum cel condus acum de Attal, fără majoritate absolută de voturi în Adunarea Națională, este expus unei moțiuni de cenzură, care ar putea fi introdusă la prima sesiune a viitorului Parlament. Articolul 12 din Constituție stabilește această dată ca fiind a doua zi de joi după alegeri, în acest caz 18 iulie, mai arată Le Monde.

Acum să arătăm puțin cum poate fi format un nou guvern. Ei bine, dacă o tabără politică deține majoritatea absolută în Adunarea Națională franceză, adică reușește să ocupe cel puțin 289 din cele 577 de locuri, desemnarea unui prim-ministru din rândurile acesteia este inevitabilă. Având în vedere rezultatele primului tur de scrutin, o astfel de majoritate nu poate proveni decât din tabăra extremei drepte, adică Rassemblement National (RN), condusă de Marine Le Pen, mai indică Le Monde. 

Coabitarea și lipsa unei majorități absolute

Într-o astfel de situație de coabitare, când președintele și prim-ministrul provin din tabere politice diferite, puterea de a numi prim-ministrul îi revine în continuare președintelui, dar acesta nu poate trece peste opinia majorității din camera inferioară a Parlamentului francez, deoarece un guvern care contravine majorității ar putea face obiectul unei moțiuni de cenzură. Prin urmare, Macron trebuie să aleagă un candidat din partea majorității. Iar presa franceză face apel la istorie, amintind de modul în care François Mitterrand (în 1986 și 1993) și Jacques Chirac, în 1997, au numit prim-miniștri care le erau opuși din punct de vedere politic.

Firește, cel mai plauzibil scenariu după ziua de azi e lipsa unei majorități absolute. Însă problema devine mai complicată dacă nicio tabără politică nu poate întruni o majoritate absolută, scrie în continuare Le Monde. De ce? Pentru că în 2022, coaliția lui Macron a obținut 246 de locuri, ceea ce a făcut-o de departe cel mai mare grup din camera inferioară a Parlamentului francez, dar a plasat-o într-o poziție de majoritate relativă. Această situație complicată nu l-a împiedicat pe Macron să formeze un guvern și să îl mențină în funcție timp de doi ani, deoarece opozițiile de dreapta, stânga și extrema dreaptă nu și-au unit niciodată forțele pentru a-l răsturna. Nici nu au cum, având în vedere că vorbim de formațiuni politice care își împart extremele.

Pe de altă parte, dacă extrema dreaptă devine după ziua de azi cel mai mare grup din Adunarea Națională franceză, dar nu reușește să obțină o majoritate absolută, s-ar putea confrunta cu o majoritate a „frontului republican”, capabilă să-i răstoarne guvernul în orice moment. Iar liderul RN, Jordan Bardella, a anticipat deja acest lucru și a declarat în mod repetat că va refuza să fie prim-ministru dacă partidul său nu va obține majoritatea absolută a mandatelor, ca să poată guverna fără această frică de a plecat acasă imediat ce se coalizează cei care nu sunt de acord cu tine. 

Trei scenarii și perspectiva unui blocaj instituțional francez

În absența unei majorități clare, există un risc real de blocaj instituțional, mai scrie Le Monde. Constituția franceză nu impune niciun calendar pentru formarea unui guvern, dar niciun text legislativ sau de reglementare nu poate fi adoptat în absența unui guvern. Așa că în ultimele zile au apărut mai multe idei pe piața politică franceză, acestea fiind menite să remedieze o posibilă continuare a crizei politice la Paris.

Ideea 1: formarea unui „ guvern de uniune națională” susținut de o coaliție care să reunească toate taberele politice.

Ideea 2: numirea unui guvern „tehnocrat” care să gestioneze țara, cu miniștri fără apartenență politică, după modelul celui condus de Mario Draghi în Italia între 2021 și 2022.

Ideea 3: un guvern cu sprijin minoritar în Adunarea Națională franceză, dar care va căuta compromisuri pentru a trece legislația de la caz la caz.

Un lucru este sigur, mai arată Le Monde: în absența unei majorități clare și stabile, orice guvern din cele trei propuneri ar trăi sub amenințarea unui vot de neîncredere din partea parlamentarilor francezi, ceea ce ar putea duce la o succesiune rapidă de guverne. Adică haos politic.

Atenție, mai ales pentru cei care au toleranță zero față de haosul politic francez, legea constituțională din Franța prevede că nicio nouă dizolvare a Parlamentului nu poate avea loc în termen de un an de la aceste alegeri. Prin urmare, viitoarea componență a camerei inferioare a Parlamentului francez e obligată să rămână în funcție cel puțin până în vara anului 2025, fie că va exista un blocaj politic sau nu.

Politico Europe scrie că aceste alegeri sunt cruciale pentru Europa. De ce? Pentru că extrema dreaptă franceză are o șansă mare de a putea forma un guvern într-un stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, dotat cu arme nucleare, care joacă un rol major în securitatea globală de la Atlanticul de Nord până la Pacific. Aceeași extremă dreaptă este, de asemenea, sceptică cu privire la angajamentul Franței atât în UE, cât și în NATO. Prin urmare, fără o Franță angajată în rezolvarea problemelor Occidentului, atât NATO, cât și UE sunt slăbite semnificativ.

Extremiștii lui Le Pen au speriat deja piețele finaciare

Desigur, Politico precizează și că, pe plan financiar, comercianții de pe piețele financiare globale se tem că aceste tensiuni politice din Franța vor zdruncina a șaptea cea mai mare economie a lumii și riscă să producă un nou val de instabilitate în inima zonei euro. În concluzie, acestea sunt cele mai importante alegeri din Europa din ultimele decenii.

Se vor trezi mâine francezii cu Marine Le Pen gata să preia puterea? Nu se știe încă sigur acest lucru, pentru că în timp ce RN s-a clasat pe primul loc în primul tur de duminica trecută, șansele unei victorii categorice a extremei drepte au scăzut în această săptămână, după ce candidații de centru și de stânga s-au unit, deși cu reticență, pentru a încerca să împiedice partidul lui Marine Le Pen să preia puterea pentru prima dată în istoria Franței. Astfel, Sute de candidați din cele 577 de circumscripții electorale din Franța s-au retras din cursă în această săptămână pentru a preveni o divizare a votului anti-RN. Acolo unde candidatul blocului de stânga era pe locul 3, acesta s-a retras, iar acolo unde candidatul coaliției lui Macron era pe 3, acesta s-a retras.

Poza momentului în ziua votului și marea responsabilitatea a francezilor

Cele mai recente sondaje, publicate vineri, preconizau în continuare o victorie a extremei drepte, cu 170 până la 205 locuri în Adunarea Națională franceză, dar sub pragul majorității absolute, stabilit la 289 de locuri. Alianța de stânga, supranumită Noul Front Popular, ar urma să obțină între 145 și 175 de locuri, iar coaliția de centru a lui Macron ar urma să obțină între 118 și 148 de locuri, mult sub cele 250 pe care le-a deținut în ultimii doi ani.

În tot acest context nu trebuie eliminată negocierea politică. Politico Europe precizează că este posibil ca RN să convingă deputații dezamăgiți din alte partide să rupă rândurile și sprijine extrema dreaptă. Așa, Marine Le Pen ar obține suficient sprijin pentru a forma un guvern viabil.

Mingea e acum în terenul cetățenilor francezi, iar marea întrebare e dacă aceștia vor asculta îndemnul partidului cu care se identifică ca afinitate și vor sprijini candidatul anti-RN din circumscripția lor sau dacă vor alege să se abțină sau chiar să sprijine extrema dreaptă ca vot de blam împotriva pactului dintre centru și blocul de stânga sau din supărare pentru președintele francez Macron. Mai sunt câteva ore și vom afla răspunsul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp