Cât de mare e pericolul pentru Europa, în cazul în care extrema dreaptă ajunge să guverneze Franța. Interviu cu o membră a partidului lui Macron

Foto: Colaj Profimedia Images

Inevitabilul s-a întâmplat. Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) a obținut un scor remarcabil, deși previzibil, în primul tur al alegerilor generale anticipate din Franța. Partidul lui Marine Le Pen a acumulat peste 33% din voturi, în timp ce blocul politic al președintelui Macron a reușit să obțină locul trei și un scor de puțin peste 20%. Dacă extrema dreaptă ajunge la guvernare, există două mari scenarii, spune Petronela Caso, o româncă stabilită în Franța, care e membră a Comitetului Local al formațiunii „Renaissance” din orașul Saint-Germain-en-Laye.

Aceasta spune că fie președintele Macron coabitează cu RN, fie țara e aruncată în haos total. „Există șansa să se producă o ruptură chiar și în interiorul RN, între Marine le Pen și Jordan Bardella, care este un produs de marketing de ocazie, iar adevărata putere este tot în mainile familie Le Pen. Deci ajungerea la putere a RN ar putea avea un caracter de nesiguranță din punct de vedere al resurselor umane, dar și din punct de vedere al programului politic. De altfel, programul este neclar, iar cele mai dure măsuri, printre care cea legată de migrație, se vor izbi de Curtea Constituțională”, spune Petronela Caso în interviul pentru Republica.

Macron are probleme

Așa cum indică o analiză a jurnaliștilor de la Politico Europe, marea problemă a lui Macron e că coaliția sa a fost eliminată în aproape jumătate din circumscripțiile electorale. Potrivit unui sondaj al Ipsos, alianța de stânga de pe locul doi, denumită „Noul Front Popular”, a reușit să intre cu candidați în turul al doilea în circa 400 de circumscripții, iar extremă dreapta în circa 430 de circumscripții. Prin urmare, rezultatul primului tur al alegerilor legislative anticipate din Franța îl pune pe Macron în fața unei alegeri dificile: președintele francez trebuie să decidă acum dacă candidații săi ar trebui să se retragă și să sprijine stânga pentru a împiedica extrema dreaptă să câștige pentru prima dată puterea în Franța sau dacă va încerca să salveze ce mai poate acolo unde mai e ceva de salvat.

A doua cea mai mare economie și putere nucleară din Europa este mai aproape ca niciodată de a avea, pentru prima oară, un Guvern de extremă dreaptă.

Ce urmează: Pe 7 iulie, un număr semnificativ de circumscripții s-ar putea confrunta cu un al doilea tur de scrutin între trei sau mai mulți candidați. De ce? Pentru că primii doi candidați în primul tur din fiecare circumscripție merg automat în turul doi, precum și orice candidat care obține mai mult de 12,5% din numărul total de alegători înregistrați în circumscripția respectivă. Ei bine, acest lucru ar putea duce la alianțe între stânga, dreapta tradițională și centru cu privire la posibilitatea ca unul dintre candidați să se retragă pentru a nu împărți votul împotriva extremei drepte. Negocierile și strategia tactică dintre unele partide au început deja de duminică seară, scrie The Guardian. Urmează, deci, o săptămână de negocieri politice, în care partidele de centru și de stânga vor decide dacă se vor retrage sau nu în anumite circumscripții pentru a bloca ascensiunea și victoria extremei drepte.  

Pentru a forma un guvern stabil, extema dreaptă franceză are nevoie să obțină o majoritate absolută în parlamentul francez, adică de 289 de mandate parlamentare. Însă proiecțiile din acest moment indică faptul că ar putea obține între 230 și 280 de locuri, ceea ce ar însemna că Marine Le Pen va avea o majoritate relativă.

The Guardian mai arată că combinația dintre prezența mare la vot și numărul mai mic de candidați (4.011 față de 6.290 în 2022) din doar trei tabere principale (stânga, centru și extrema dreaptă) sunt ingredientele care fac ca în al doilea tur să existe un număr record de competiții electorale „triunghiulare”, adică între trei candidați.

Sondajul Ipsos de după vot a prognozat că vor exist astfel de bătălii în crica 315 competiții locuri. În teorie, competițiile în trei sau patru candidați în al doilea tur ar trebui să fie tranșate în favoarea partidului cu cea mai mare cotă de vot în primul tur, deoarece votul opoziției este divizat. Însă multe competiții cu trei candidați provoacă suprize. Spre exemplu, mai indică The Guardian, partidele de pe locurile doi și trei, indiferent de culoare, negociază pentru a retrage un candidat și pentru a susține împreună un singur om împotriva locului 1 din primul tur, în cazul nostru fiind vorba de extrema dreaptă. Pentru a avea succes, această strategie are nevoie de susținerea partidelor principale, dar și a alegătorilor, care s-ar putea vedea nevoiți să voteze împotriva convingerilor politice, doar pentru a bloca extrema-dreaptă.

De ce să ne temem de ascensiunea extremei drepte franceze

Petronela Caso declară că, în funcție de rezultatul votului din al doilea tur de scrutin, extrema dreaptă (RN) se poate afla în următoarea situație: 

„Obțin majoritate absolută, iar atunci Jordan Bardella poate deveni noul prim-ministru al Franței și se va intra într-o coabitare. Însă,  dacă nu obțin majoritate absolută, iar acesta este cel mai probabil scenariu, atunci Bardella a declarat deja că nu va prelua postul de prim-ministru. Prin urmare, vor fi necesare negocieri pentru formarea unui guvern, ceea ce poate determina un blocaj instituțional de lungă durată. Riscul unui astfel de guvern este că poate fi răsturnat destul de ușor prin moțiune de cenzură. 

În primul caz s-ar putea spune că odată ajunsă la putere, această formațiune de extremă dreapta va trece la implementarea măsurilor și a programului lor politic. Discursul acestora a fost concentrat pe trei axe mari care crează emoție și un cadrul adecvat de dezvoltare a retorici populiste și naționaliste: putere de cumparare; securitate și aparare; migrație.

Nu prea se știe care este planul lor concret de acțiune, căci măsurile avansate au fost schimbate în mod continuu până la dispariția capitolului «Apărare » de pe web site-ul lor imediat ce a fost anunțat dizolvarea Camerei Deputaților. A apărut apoi, dar cu modificări cu privire la ieșirea din comandamentul NATO, idee susținută ferm și explicit de Marine Le Pen, dar și alte măsuri care dispareau pe parcursul campaniei față de forma inițială istorică a RN precum:

- poziționarea privind legea pensiei – o măsură pe care o prezintă mult mai dur decât este ea la ora actuală

- reducerea TVA – nu mai este ferm susținută, ci se vorbește de un audit

- interzicerea purtarii voalului – este amânat pentru 2027

- desființarea eolienelor – se renunță și se vorbește de un moratoriu

Deci, pe lângă pârghiile instituționale care pot bloca implementarea măsurilor neconstituționale și antidemocratice pe care RN le-a propovăduit pentru a alimenta teama și ura, nu se știe exact ce vor să facă și mai ales cum vor să implementeze măsurile lor deoarece multe ies din cadrul legal”, spune Petronela Caso.

„Aceasta indică și faptul că măsura propusă de RN privind interzicerea persoanelor cu dublă cetățenie de a accede la posturi de funcționari publici este anticonstituțională. Nu trebuie uitat că indiferent de faptul RN ar putea avea majoritate absolută în Adunarea Națională, Senatul îi este ostil. Este clar, în schimb, că dacă extrema dreaptă ajunge la putere pot fi revărsate efecte negative în ceea ce privește bugetul pe parte de apărare, susținerea Ucrainei în demersul său de apărare împotriva invaziei ruse, pe parte de ecologie, drepturi și libertăți, dar și un grad mare de scepticism față de UE.

Aceste măsuri ar putea genera controverse și reacții puternice atât pe plan intern, cât și internațional, având în vedere natura radicală a unora dintre aceste politici. Impactul acestor măsuri ar depinde de modul în care ar fi implementate și de capacitatea guvernului de a naviga prin opoziția politică și socială”, consideră Petronela Caso.

O prezență mare la vot

Peste 67% dintre francezi au ieșit la vot, iar Petronela Caso crede că acesta este cel mai pozitiv lucru la acest scrutin: trezirea conștiinței civice a francezilor ca alegător. „A fost o prezență record în primul tur de scrutin. În multe zone s-a depășit 70% prezenta la vot și se preconizează la fel de mult, poate și mai mult, pentru al doilea tur din 7 iulie. Fiecare alegător a fost determinat de această dată să se prezinte la vot din motive variate, de unde și rezultatul:

- teama și dorința de schimbare cu ceva ce nu au experimentat până acum;

- coalițiile făcute pe stanga (de la stanga moderată, ecologiști pana la extreme – comuniști) deci o platforma mai mare și puternică de exprimare;

- impulsul de apărare cu orice preț al drepturilor și libertăților individuale, de apărare a valorilor europene, a democrației, mobilizare împotriva extremelor de orice tip”, declară Petronela Caso.

Politica militară și externă au fost mult timp văzute ca „domeniul rezervat” președintelui francez, dar extrema dreaptă contestă această presupunere, iar Marine Le Pen amenință că după ce ajunge la putere îi taie aripile lui Macron în privința sprijinului pentru Ucraina și schimbărilor din domeniul apărării. În plus, potențialul viitor prim-ministru al extremei drepte, Jordan Bardella, a anunțat că nu va permite Kievului să folosească echipamentul militar francez pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei. Însă nu este clar a cui voință va prevala în astfel de dispute, unde linia dintre politica internă și cea externă este estompată, scrie CNN. 

Ce ar însemna un guvern de extremă dreapta sau de stânga pentru economia Franței?

Partidele de extremă dreaptă și de stânga dură din Franța au făcut ani de zile promisiuni generoase de cheltuieli ca răspuns la nemulțumirile oamenilor față de președintele Emmanuel Macron și guvernul său centrist, indică o analiză Financial Times. 

Marine Le Pen a luptat în alegerile prezidențiale din 2022 cu promisiuni de cheltuieli care ar fi costat peste 100 de miliarde de euro. A vorbit de atenuarea criza costului vieții. Jordan Bardella, președintele partidului și candidat la funcția de prim-ministru, spune că o prioritate este reducerea taxei pe valoarea adăugată pentru energie și combustibil, care este estimată să coste între 10 și 17 miliarde de euro - o măsură care ar avea nevoie de aprobarea Bruxelles-ului. El a amânat însă luni un angajament anterior de a reduce TVA-ul la produsele de uz casnic de bază.

Bardella afirmă, de asemenea, că va abroga reformele greu câștigate de Macron în domeniul pensiilor și va inversa vârsta de pensionare de la 64 de ani la 62 de ani, la un moment nedefinit, începând „din toamnă”. Măsura asta ar trebui să genereze o gaură de 12-13 miliarde de euro în bugetul statului, indică economiștii francezi.

Financial Times mai arată că RN dorește să reducă și mai mult vârsta de pensionare la 60 de ani pentru cei care au lucrat cel puțin 40 de ani, o măsură despre care Bardella spune că ar costa 1,6 miliarde de euro. Liderul RN s-a angajat să efectueze mai întâi un audit independent după preluarea puterii, înainte de a urma alte măsuri costisitoare.

Ideile RN sunt fie neplauzibile, spun economiștii. Partidul susține că ar reduce contribuțiile Franței la bugetul UE cu 2 miliarde de euro, dar dacă ar încerca acest lucru, Bruxelles-ul ar putea limita fondurile UE pe care Parisul le primește. RN a declarat anterior că ar economisi 9 miliarde de euro prin reducerea imigrației și reducerea plăților sociale și a asistenței medicale pentru cetățenii străini.

Una dintre măsurile fiscale pe care le-a identificat extrema dreaptă este eliminarea facilităților fiscale pentru companiile de transport maritim, inclusiv pentru gigantul francez CMA CGM. Acestea au fost în valoare de 5,6 miliarde euro anul trecut, dar această sumă s-a bazat pe o cifră de afaceri record în timpul pandemiei Covid-19, și a ajuns la 3,8 miliarde euro în 2022. RN a declarat, de asemenea, că ar putea economisi 15 miliarde euro prin combaterea fraudei. Dar economiștii citați de Financial Times spun că această politică este prea vagă.

Care sunt planurile blocului de stânga dacă ajunge la putere 

Dacă blocul de stânga dură care s-a clasat pe locul 2 va fi însărcinat să formeze un guvern minoritar și va ajunge să guverneze, experții se așteptată ca aceștia să aibă un program radical de impozitare și cheltuire, puternic inspirat de partidul populist de extremă stânga La France Insoumise (cunoscut și sub numele de France Unbowed sau LFI).

Valérie Rabault, un candidat socialist care face parte din bloc și fost raportor pentru bugetul Franței, a declarat pentru cotidianul economic Les Echos că programul ar costa în total 106 miliarde de euro. Unii membri ai LFI au afirmat că și această estimare este prea mică. Blocul de stânga dură s-a angajat să majoreze salariile din sectorul public, alianța lui Macron estimând că măsura ar costa 20 de miliarde de euro. La fel ca RN, blocul de stânga dură ar reveni la 62 de ani ca vârstă de pensionare, deși unii din extrema stângă doresc să împingă pragul la 60 de ani.

De asemenea, s-ar încerca ridicarea pensiei minime la același nivel cu salariul minim, un plan estimat să coste 25 de miliarde de euro, conform cifrelor LFI împărtășite cu think-tank-ul Institut Montaigne în urmă cu doi ani. De asemenea, stânga dură ar finanța 500.000 de locuri de îngrijire a copiilor, ceea ce ar costa 28,5 miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani, conform calculelor făcute de economiștii francezi, precum și subvenționarea energiei și creșterea cheltuielilor pentru cultură și sport.

Planurile lui Macron 

Atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă promit o ruptură radicală cu agenda pro-business a lui Macron, în același timp învinuindu-l pe acesta și guvernul său pentru un deficit care a crescut până la 5,5 %.

Alianța centristă a lui Macron a promis câteva ajutoare minore pentru a face față presiunilor legate de costul vieții, dar își menține promisiunea de a nu crește impozitele. Mesajul său de campanie a fost că este singurul partid responsabil din punct de vedere fiscal. Înainte de alegerile anticipate, guvernul căuta să facă economii suplimentare de 10 miliarde euro în acest an, după ce în ianuarie au fost anunțate reduceri de 10 miliarde euro.

Acesta a declarat că va trebui să găsească cel puțin 20 de miliarde de euro anul viitor. „Stânga ar provoca fuga de capital și extrema dreaptă ar provoca o criză a datoriilor, iar un guvern tehnocrat într-un parlament suspendat, un pic din ambele”, a declarat Ludovic Subran, economist șef la Allianz. 

Încercarea lui Macron de a obține o majoritate clară în Adunarea Națională franceză pentru a restabili un guvern funcțional pare puțin probabilă. Cu toate acestea, nici partidul lui Marine Le Pen și Noul Front Popular de stânga nu sunt cotate pentru a obține o majoritate absolută după turul doi, scrie The Conversation. 

Ca atare, există trei rezultate posibile:

1) RN obține majoritatea locurilor și formează un guvern. Macron rămâne președinte, iar acest lucru este cunoscut sub numele de coabitare, ceea ce înseamnă că președintele și prim-ministrul provin din două partide politice diferite. Totuși, este foarte puțin probabil să se întâmple acest lucru. RN va obține deputați la aceste alegeri, dar probabil nu suficient pentru a forma guvernul. Iar liderul RN, Jordan Bardella, a indicat că nu ar guverna fără o majoritate clară.

2) Coaliția lui Macron și Noul Front Popular vor lucra împreună pentru a forma un guvern. Acest lucru ar fi dificil din punct de vedere ideologic, dar ambele părți ar prefera probabil un guvern de extremă dreapta.

3) Coaliția lui Macron se descurcă suficient de bine și este capabilă să formeze o alianță cu deputați din dreapta moderată și din stânga moderată și să câștige alegerile.

Indiferent de rezultat, mai scrie The Conversation, următorul guvern va fi probabil chiar mai slab decât cel actual, exact situația pe care Macron spera să o rectifice. Spectrul instabilității politice este îngrijorător pentru poporul francez, precum și pentru piețele financiare.

Din perspectiva lui Macron, alegerile vor fi fie Austerlitz-ul său - una dintre cele mai faimoase victorii ale lui Napoleon, în parte, pentru că a fost depășit numeric - fie Waterloo-ul său, o înfrângere militară teribilă. Dar pentru președinte francez, a merge spre o direcție este mai bine decât a rămâne blocat, chiar dacă se dovedește a nu fi direcția pe care spera să o ia.

Viitorul

Era Macron s-a încheiat, așa indică și un editorial al The Guardian, chiar dacă președintele rămâne în palatul Élysée până la sfârșitul mandatului său, în 2027. Electoratul l-a respins în mod covârșitor pentru a doua oară într-o lună. Puterea sa asupra politicii interne și europene va fi serios diminuată, indiferent de rezultatul turului doi de săptămâna viitoare.

Franța, membru fondator și forță motrice a Uniunii Europene, economie a G7, putere nucleară și membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, va deveni un partener mai incomod și mai concentrat asupra interiorului în negocierile UE și NATO, un susținător mai puțin entuziast al Ucrainei și o frână în calea integrării europene viitoare, mai scrie The Guardian.

Fie că RN obține o majoritate absolută în turul al doilea de duminica viitoare și Jordan Bardella, protejatul în vârstă de 28 de ani al lui Le Pen, devine prim-ministru, fie că nu reușește și Franța trece printr-o perioadă de instabilitate cu un parlament suspendat, este doar o chestiune de timp până când naționaliștii eurosceptici ai Franței vor ajunge la guvernare.

Teme importante precum imigrația și securitatea se vor afla în centrul deciziilor RN. Partidul rămâne hotărât să elimine dreptul la cetățenie pentru copiii străinilor născuți pe teritoriul francez și să introducă o discriminare în favoarea cetățenilor francezi în ceea ce privește asistența socială, locuințele și locurile de muncă publice. Această preferință națională pare să o aducă în conflict cu Consiliul Constituțional și Consiliul de Stat, cele mai înalte jurisdicții ale Franței, conducând la o potențială criză constituțională dacă guvernul încearcă să ignore sau să emasculeze instanțele, mai indică The Guardian, care ține să precizeze și că, în Europa, planurile declarate ale RN de a se retrage de pe piața de electricitate a UE și de a solicita o reducere a contribuției Franței la bugetul UE ar putea duce la ciocniri cu Bruxelles-ul. Un guvern condus de RN s-ar opune probabil punerii în aplicare a legislației UE privind schimbările climatice și ar încerca să anuleze interdicțiile privind pesticidele chimice și să combată reglementările de mediu care au provocat proteste paralizante din partea agricultorilor francezi la începutul acestui an.

Tabăra Macron susține că minciunile lui Le Pen trebuiau să fie confruntate mai devreme sau mai târziu. Alegerile europene au devenit un referendum privind Macron, iar alegerile naționale s-au dorit, cel puțin din perspectiva președintelui francez, un referendum privind, printre altele, agenda ascunsă a lui Le Pen privind Rusia, Ucraina și UE. Dar Politico scrie că aceste argumente au fost ignorate de urechile surde ale francezilor în timpul campaniei. Pe scurt, Le Pen și Bardella știu că majoritatea alegătorilor francezi sunt vag pro-UE și că, la fel ca alegătorii britanici, aceștia sunt prost informați cu privire la Europa și ușor de păcălit. 

Marine Le Pen a anunțat deja că dacă partidul său va prelua guvernarea, RN nu va permite președintelui să traseze cursul strategic al țării prin prerogativele sale, care ar acoperi, teoretic, chestiuni fierbinți precum Ucraina, apărarea, diplomația și alegerea unui comisar european, scrie HotNews.

Extrema dreaptă este sceptică cu privire la angajamentul Franței atât în UE, cât și în NATO, un lucru care, se tem observatorii ar putea slăbi ambele organizații. Analiștii se tem de asemenea că tensiunile politice vor zdruncina a șaptea cea mai mare economie a lumii și vor genera un nou val de instabilitate în inima zonei euro, în vreme ce economiștii avertizează că programul generos de subvenții promis de RN va îngropa țara și mai mult în datorii.

Însă Bardella, figura de seamă a unui partid care a încercat să-și modereze discursul, a căutat să ofere asigurări. „Voi fi un prim-ministru de „coabitare”, cu respect pentru Constituție și pentru funcția de președinte al Republicii, dar fără compromisuri în ceea ce privește politicile pe care le vom implementa”, a spus Bardella, după anunțarea primelor rezultate ale sondajelor la alegerile anticipate din Franța.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp