Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Medici pentru inimi. Cum se manifestă primele semne ale unui posibil infarct și care sunt cele mai noi metode se diagnosticare și tratament

Când Bogdan Comănescu s-a dus panicat la Urgențe la ora cinci dimineața, nu știa că dacă ar fi întârziat chiar și câteva ore, i-ar fi putut fi fatal. „O durere seacă, puternică și seaca! Nu are nici pulsație, nici nimic. Doare sec, puternic și nu iti ajunge aerul. Nu ai suficient de mult aer. Și o stare de amețeală care probabil vine din cauza durerii continue și puternice”, își amintește ca și cum s-ar fi întâmplat ieri.

„Nu mi-a trecut prin cap că ar putea fi o problemă de infarct”, continuă Dan, care recunoaște că nu avea o viață echilibrată- „sunt un om normal, cafele multe, țigări multe, mâncare de toate felurile, dulciuri. Nu sunt genul sportiv, dar nici genul total sedentar”.

Cam așa arată profilul pacienților cu risc- efort mult, odihnă puțină, alimentație în multe momente neglijentă, țigări și mișcare puțină.

Dan Comănescu a fost printre norocoși, pentru că a venit la timp, iar medicii de Ponderas Academic Hospital l-au salvat. Diagnosticul precis a fost pus cu ajutorul unei proceduri neinvazive.

Care sunt cele mai noi modalități de diagnosticare și de tratare a afecțiunilor cardiace acute puteți afla în fișierul video plasat la începutul acestui articol, realizat cu sprijinul Rețelei de sănătate Regina Maria.

„Coronarografia este o investigație care explorează arterele coronare, așa cum îi spune numele, artere responsabile de vascularizația muschiului cardiac. Este o investigație nechirurgicală. Nu implică tăieturi. Implică doar niște puncții arteriale. Facem aceste puncții pe la nivelul încheieturii mâinii, sau la nivelul brațului, sau chiar la nivelul plicii inghinale”, explică Dr. Radu Pretorian, Medic Primar Cardiologie.

După confirmarea diagnosticului, medicii au intervenit ca să-i salveze viața lui Dan.

„Angioplastia coronariană este de fapt partea terapeutică a acestei proceduri, în cazul în care găsim niște leziuni și le rezolvăm intervențional, de obicei, procedură care se realizează în 99 % din cazuri cu implantarea unor stenturi coronariene”, spune Dr. Radu Pretorian.

Dar care sunt semnele pe care ni le dă organismul și ce trebuie să facem?

„Primul semn ar trebui să fie depășirea vârstei de 40 de ani, mai ales când în familie există istoric de boală hipertensivă, de patologie cardiovasculară prezentă la vârstă tânară. De exemplu, părinți care au avut infarct la vârstă tânară cresc, dublează sau cvadruplează riscul unui adult sănătos, sau aparent sănătos de a dezvolta un infarct la vârstă tânără”, explică Prof. Univ. Dr. Doina Dimulescu, Medic Primar Cardiologie. 

În cardiologie există 3 simptome care ar trebui să-i atragă atenția pacientului. Ele sunt în primul rând durerea în piept, respirația grea și palpitatiile. Cu atât mai mult cu cât aceste simptome apar în timpul unui efort, ele sugerează o patologie cardiacă. Astfel că, dacă, de fiecare dată când avem un asemenea simptom ar trebui să consultăm, măcar de prima intenție un cardiolog, ne sfătuiește Dr. Radu Pretorian.

„Pacienții se adresează în cadrul spitalului Ponderas, atât în ambulator cu programare cât și prin prezența lor, la camera de gardă atunci este vorba despre o urgență. Evaluăm coronarografic atat pacienții din ambulator care au indicație certă de coronarografie, cat si pacienți cu infarct miocardic care se prezinta la camera de gardă. Avem posibilitatea de a evalua coronarografic în timp cât mai scurt și de a mobiliza întreaga echipa în maxim 30 de minute, fiind capabili de a efectua coronarografie și atunci când este cazul, angioplastie coronariană, practic redeschiderea vasului infarctat, detaliază Dr Gabriel Crâșmariu, Medic Specialist Cardiologie la Ponderas Academic Hospital. 

Mai multe informații despre procedurile moderne de diagnosticare și tratare a afecțiunilor acute ale inimii, precum infarctul, puteți afla din materialul video realizat cu sprijinul Rețelei de sănătate Regina Maria, plasat în deschiderea acestui articol.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult