Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O poveste despre al șaptelea simț și mulți oameni. „A doua zi am fost la coafor”

Un obicei banal i-a adus Elenei o experiență neașteptată, cu totul necunoscută.

În câteva zile a cunoscut zeci de oameni noi, care i-au devenit în timp apropiați ca membrii unei adevărate familii. A intrat într-un univers cu aparate ca în filmele SF, a fost înconjurată de semeni care i-au oferit tot ajutorul de care avea nevoie și sprijin în momentele de deznădejde.

„A doua zi după operație m-am dus la coafor”.

Povestea Elenei este despre importanța prevenției, dar și despre profesioniști care tratează una dintre cele mai grave afecțiuni prin cele mai moderne și inovative metode din lume, la cele mai înalte standarde, aici, în România.

Puteți urmări călătoria Elenei în fișierul video atașat la începutul acestui articol, realizat cu sprijinul Ponderas Academic Hospital.

„Primul moment în care am descoperit că ar fi o problemă a fost într-o dimineață, când îmi făceam duș. Firește, că la orice duș, trecând cu mâna peste lamina sânului, simțeam dacă este ceva. Dar acum am făcut o ridicare ușoară a sânului și atunci am simțit că este ceva în neregulă și că apar două mingiuțe acolo….. Nu am considerat că este locul lor să fie. La ecografie, când doamna doctor a început să îmi facă consultul, același lucru mi-a spus: Mi se pare că nu este ceva în regulă aici și ar trebui să vă programați repede pentru o mamografie”, își amintește Elena Ripoll Marin.

Bănuielile Elenei s-au confirmat. Timpul a căpătat altă dimensiune. Lucrurile s-au accelerat. Pentru cei diagnosticați cu cancer, fiecare zi este importantă în terapie.

„Pacienta care palpează este - pentru noi - urgență maximă, pentru că dacă ea palpează, atunci sigur este acolo ceva de investigat. Întotdeauna femeia simte când are o problemă. Are un al șaptelea simț și atunci nu mai există programări în ceea ce ne privește. Deseori pacientele mă sună că palpează și le zic să vină a doua zi. 

Chit că programul va fi dat peste cap complet (...). Și asta am făcut pentru pacientă. A palpat, a venit, am făcut mamografie, după care am făcut eco țintit și apoi biopsie. Noi nu stăm să pierdem vremea. (...) Nu programăm la ecografie sau programăm la biopsie. Nu există așa ceva. Trebuie imediat să prelevezi, pentru că oricum urmează un timp de lucru al laboratorului, de aproximativ 10 zile. Foarte importante. Și lungi. Timp lung de așteptare și chinuitor pentru toți. Ca să eficientizăm acțiunea de diagnostic și știind că fiecare zi contează facem treaba asta: biopsie la prezentare, spune dr. Dana Elena Nedelcu, medic primar radiolog.

Pentru Elena Ripoll Marin, secvențele care au urmat s-au succedat cu mare viteză. A înțeles că fiecare zi și fiecare decizie contează.

„Și am așteptat timpul de grație, mă rog, de cinci zile. A venit răspunsul și m-a sunat doamna doctor Nedelcu, care mi-a făcut acea puncție cu mare grijă și atunci, ca să nu fiu speriată - și chiar nu am simțit nimic - a fost totul super ușor. M-a sunat să-mi spună că, într-adevăr, veștile nu sunt bune și va trebui să facem toate procedurile necesare ca să înlăturăm acea tumoră. Și atunci am intrat în contact cu reprezentantul de aici, respectiv cu Ioana, care mi-a sugerat unde pot să merg și ce trebuie să fac, pașii pe care trebuie să îi urmez și toate investigațiile de dinaintea operației”

Atunci a înțeles și ce face un navigator. Ioana Preotu a fost lângă ea zi și noapte. 

„Navigatorul asigură suportul și este disponibil pentru pacient la orice oră din zi sau noapte. În fiecare zi. Nu contează că e weekend, nu contează că e în concediu. Oricând e nevoie să răspundă unei întrebări pacientului sau familiei. Avem întotdeauna legătura inclusiv cu familia, pentru că reprezintă o mare parte în ajutorul pacientului în lupta pe care o va duce pe mai departe”. 

Tratamentul a fost unul complex, personalizat și a inclus teste genetice.

„Oriunde în lume standardul de testare de carcinom mamar invaziv în stadiu incipient este testarea genetică oncotype DX, pe care am reușit și noi să i-o propunem pacientei și ea a acceptat să o efectueze. În urma testării, cred că a fost prima veste cu adevărat bună pe care am putut să i-o ofer pacientei mele, respectiv că pot tranșa secvențialitatea terapeutică din punct de vedere oncologic și i-am comunicat că nu are nevoie de chimioterapie adjuvantă, scorul de recurență fiind mic, de 3 la sută, și secvențele terapeutice ce vor urma vor fi formate din hormonoterapie și radioterapie adjuvantă și în rest monitorizările oncologice care se înscriu în planul de evaluare al pacientului cu astfel de diagnostic”, spune Dr. Ștefania Toma, medic specialist la Ponderas Academic Hospital.

„Am intrat în contact cu medicii, mi-a plăcut foarte mult echipa din prima și am zis- rămân aici - eu având o foarte mare încredere în medicina românească, pentru că avem oameni de excepție și s-a dovedit. Și atunci m-am operat”, spune Elena.

Decizia intervenției chirurgicale se ia împreună cu membrii Tumor Board.

„Nu există un moment prestabilit pentru operație. Pacienta, atunci când are o problemă, este supusă unor investigații și se ajunge la un diagnostic, la o concluzie și la un stadiu al bolii. Abia când ai acest tablou complet ești în stare să iei o decizie. Decizia nu este singulară, pentru că această boală nu este tratată de un singur medic. Această boală este tratată de către o echipă multidisciplinară – sunt multe specialități, mulți medici de specialități diferite care intervin în tratamentul acestei boli. Unul dintre medici sau unii dintre medici sunt și chirurgii, dar echipa va lua decizia momentului operator; momentului optim în care chirurgia aduce un beneficiu maxim”, ne dezvăluie dr. Simona Filip, chirurg. 

„Tu poți să operezi pacienta oricând, dar îți dorești să o operezi atunci când beneficiul în urma chirurgiei este maxim. Iar acest moment poate fi chiar primul, de exemplu în cazul tumorilor descoperite în stadii incipiente de boală se începe cu chirurgia sau poate fi chirurgia într-o etapă ulterioară, ea survenind în urma unui tratament care controlează boala, reduce dimensiunile bolii la nivel local și chirurgia vine într-un timp doi”, adaugă Simona Filip.

Medicii implicați în tratamentul unui cancer sunt în același moment, puși la o masă de discuții. Asta înseamnă că medicii care participă la tratamentul pacientului respectiv practic reușesc dezideratul major în terapia actuală- să reunească și să aibă o expertiză fiecare la nivelul propriei specialități. Fac un schimb de informații în scopul obținerii unei concluzii în ceea ce privește tratamentul și necesitățile pacientului. Tumor Board-ul se referă, de exemplu, la necesitățile nutriționale ale pacientului, la necesitățile psihologice, se ocupă de îngrijirea holistică a pacientului, explică medicii de la Ponderas.

Prevenția și mersul frecvent la medic atunci când există o suspiciune cresc șansele recuperării și eficiența tratamentului.

„Agresivitatea tratamentului chirurgical a scăzut datorită mai multor factori, nu datorită creșterii îndemânării chirurgului. În special, datorită faptului că evoluția metodelor de diagnostic a dus la diagnosticarea precoce a cancerului. Nu mai diagnosticăm tumora când deja există o invazie locală, o diagnosticăm uneori chiar și atunci când nu este palpabilă. Al doilea motiv este că dezvoltarea tratamentelor sistemice a făcut posibilă reducerea în dimensiuni a tumorii înainte de intervenția chirurgicală. Aceasta se adaugă și dezvoltării chirurgiei conservatoare a sânului. Aplicând această tehnică putem conserva sânul cât se poate de mult în așa fel încât nu se mai termină cu o operație mutilantă acest tratament chirurgical, ne asigură dr Gerald Filip, chirurg la Ponderas Academic Hospital.

„De asemenea a fost introdusă și chirurgia ghidată ICG, care ne permite identificarea în timpul operației a unor structuri care nu trebuie neapărat excizate (...) Folosind tehnicile moderne, scoatem doar un ganglion în cele mai multe cazuri de cancer precoce, în așa fel încât să avem o evaluare corectă a ganglionilor axilari. Iar ICG, mai mult decât celelalte metode, ne ajută la protejarea, la identificarea și conservarea vaselor limfatice ale membrului toracic care ajunge la nivelul axilei și care trebuie păstrate pentru a evita aceste complicații”, completează dr Gerald Filip, chirurg.

Evoluția medicinei, cercetarea, inovația - toate au schimbat complet abordarea afecțiunii în ultimele decenii.

„Ca atare, evoluția, recuperarea pacientei a fost rapidă: a stat internată doar două zile, durerile au fost minime, și-a reluat imediat activitățile obișnuite, nu a fost restricționată. Viața ei nu a fost decât minim impactată de intervenția chirurgicală, fără complicații și fără probleme pe termen lung legate de mobilitatea brațelor, a umărului, cu riscuri minime de a dezvolta brațul gros, limfedeme de braț, cum spunem noi, cicatrici puțin vizibile și practic volumul și simetria sânului păstrate, spune dr Simona Filip, chirurg.

„Păstrăm o legătură cu pacienta, vine regulat la controalele anuale, dumneaei având deja un an de la intervenția chirurgicală am rărit vizitele, însă o supraveghem în continuare noi, chirurgii, împreună cu medicii oncologi”, spune dr Elena Cătănescu, medic specialist chirurgie generală.

Pentru pacienți și familie, trecerea prin boală și tratamentul modern înseamnă, în primul rând, mai puține traume. Mai puțin timp petrecut în spital și mai puțină suferință.

„Nu-mi aduc aminte să fi avut un moment greu. Nu-mi aduc aminte, pentru că nu-mi place în primul rând să stau, să zac într-un pat. Chiar după operație, după ce am ieșit din acea anestezie am fost condusă de către asistentă la cameră, m-a rugat să nu mă ridic din pat până dimineața – probabil ca să nu am o stare de amețeală sau ceva, să fiu controlată – dar după ce am făcut plimbarea de dimineață împreună nu am mai vrut să stau în pat. Am vrut să stau pe fotoliu, să vorbesc cu prietenii pe whatsapp video, să mă spăl pe dinți, să mă pieptăn, să mănânc, iar a doua zi chiar m-am dus la coafor, după ce am ieșit din spital, pentru că îmi era mai greu să îmi spăl părul singură, spune Elena Ripoll Marin. 

„În ultimul timp și în ultimii ani, psihologia a beneficiat de o expunere mai mare pe canalele media. Și asta am putut vedea și în perioada pandemiei, iar această expunere a dus la o încredere mai mare în ceea ce înseamnă și servicii oncologice. Și a descurajat convingerea aceea că doar persoanele care suferă de afecțiuni din sfera patologică pot apela la astfel de servicii. Această încredere o putem observa și în cazul pacientelor cu cancer mamar. Acestea apelează în ultimul timp cu mai mare încredere și deschidere dorind să vorbească despre acele temeri și emoții”, spune Adrian Dumitrescu, psiholog clinician, psihoterapeut de cuplu, familie și copil și psihoncolog.

„Trebuie să ai încredere în oamenii care sunt pregătiți pentru a te ajuta să scapi de această problemă (...) Aveam prieteni care sunt foarte tineri 30- 40 de ani și mi-au fost aproape cu totul: prin telefoane, prin mesaje, prin încurajări, dar chiar ei au rămas așa… Măi, ne-ai schimbat viziunea de viață. Nu mai suntem atât de speriați dacă se întâmplă ceva. Știm că trebuie să mergem la control periodic, să ne facem analizele și să prevenim eventual dacă apare vreo problemă. Dar nu mai suntem atât de speriați. Pur și simplu ne-ai uimit. Ai fost o lecție de viață pentru noi”, spune Elena. 

„După 40 de ani, o mamografie măcar la doi ani e fundamentală. Mamografia nu dă durere și nu iradiază atât de mult. O mamografie la doi ani este un gest de bun simț pentru orice femeie. Ca și cum te-ai duce la stomatolog să te controlezi. Pentru că odată apărută o carie este bine să o tratezi la timp, nu când ți-a atins pulpa dintelui și trebuie să scoți dintele. Așa și aici. Cea mai mică tumoră pe care am găsit-o a avut 2 mm și pacienta aia a scăpat ca și cum ar fi avut o mică carie. Pentru că o tumoră de 2 milimetri presupune scoatere chirurgicală și un pic de radioterapie și femeia poate să își vadă de viață liniștită și supraviețuirea ei este garantată. Că la dimensiunea aia nu atinge ganglionii de obicei. E o boală locală, încă nu e o boală sistemică”- acesta este sfatul medicului primar radiolog Dana Elena Nedelcu pentru toate femeile. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult