Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O practică în corporații: întâlniri în care nu te întâlnești cu nimeni

Ședință în corporație

Foto - Profimedia

Dacă participi des la astfel de întâlniri, cel mai probabil lucrezi într-o corporație. Dar nu în orice corporație, ci în una în care managerii sunt foarte preocupați de sisteme și de exercitarea explicită a autorității formale și mai puțin de oameni.

Exemplul clasic al întâlnirilor din organizație în care nimeni nu întâlnește pe nimeni și nici nu învață nimic îl reprezintă sesiunile de inducție destinate noilor angajați și mai ales instruirile SSM în care participanții nu fac decât să semneze „ca primarii” fișa de prezență.

Oamenii au nevoie de comunicare și de empatie, au nevoie să simtă ca sunt conectați cu cei din jurul lor.

Martin Buber – filozoful care a inagurat „filozofia dialogului" spune că în drumul vietii, orice om (Eu) este menit unei relații-întâlnire cu altul (Tu). Ca să ne întâlnim cu adevărat însă, este nevoie ca eu să mă las pe mine la o parte și să ajung într-un punct în care te întâlnesc pe tine, iar tu trebuie sa te lași pe tine la o parte, și să faci pași spre un punct în care ne întâlnim. 

Întâlnirea cu oamenii presupune să intri în dialog cu ei, să îți suspenzi propria agendă și să îi inviți să îți spună povestea lor. În lumea de astăzi, și mai ales în mediul profesional, este din ce în ce mai greu; schimbările tehnologice au determinat și modificări semnificative ale relațiilor sociale.

Probabil că ai și tu cunoscuți pe care nu îi vezi foarte des și care, după ce tu îi întrebi despre cum sunt și ce mai fac, vorbesc doar despre ei până la finalul conversației.

Daca te uiți în jurul tău la restaurant, observi tot mai mulți prieteni și familii care își privesc ecranele telefoanelor, o bună parte a timpului. Progresul tehnologiei nu este însoțit de disciplină și discernământ. Eu unul, am pierdut și pierd în acest fel incredibil de multe ore valoroase din puținul timp pe care îl petrec alături de copiii mei, de prieteni și de familie.

Puterea ierarhică nu ajută întâlnirile dintre oameni, ba din contră, creează distanță. În organizații, distanța este creată și întreținută de mulți factori: de numărul de trepte ierarhice, de raportul dintre salariul directorului general și cel al celorlalți angajați, de birocrația care trebuie urmată, de ședințele derulate on-line și eventual și cu camera închisă, de distanța și modul de organizare a birourilor etc.

Cu cât distanța impusă intre oameni este mai mare, cu atât dialogul și relația sunt mai slabe.

Se spune că definiția nebuniei este să faci la nesfârșit același lucru și să aștepți rezultate diferite. Din păcate multora dintre noi nu ne este confortabil să ne întâlnim cu cei de lângă noi. Evident că avem și tot felul de explicații pentru asta: „nu am timp”, „nu se dorește”, „șeful meu nu vrea”, „în organizația asta este imposibil”, „cultura firmei”, „e un ciudat” etc.

Pentru cei interesați de schimbare, cuvintele cheie sunt: oameni, relații sociale, empatie, ascultare, dialog, învățare, grijă și ajutor reciproc.

Te aștept oricând la o cafea și la o discuție; dacă ne vedem, poate ne și întâlnim. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Comunicarea digitală tinde să înlocuiască întâlnirile clasice. Tânăra generație, cel puțin, trăiește într-o cu totul altă lume. S-au obișnuit de mici cu acest gen de comunicare și apare din ce în ce mai evident că mulți au probleme la întâlnirile face-2-face. Este o schimbare majoră la nivel neuro-afectiv, cu implicații asupra întregului comportament al indivizilor. Ei nu mai sunt pregătiți să privească interlocutorul în ochi, să empatizeze, să își găsească ușor cuvintele într-un dialog, iar vocabularul lor este din ce în ce mai sărac (asta și din cauza lecturilor reduse la minimum minimorum). Pentru ei, principala natură a devenit butonatul unor mesaje minimale, presărate eventual cu emoticoane.
    E suficient să facem o călătorie cu metroul. Nimeni nu mai comunică verbal cu nimeni. 9 din 10 călători sunt cu telefonul în mână, scrolând sau butonând de zor. La al 10-lea, probabil s-a terminat bateria...
    Acum vedem doar vârful icebergului relațiilor inter-umane generat de revoluția digitală. Nici nu pot să îmi imaginez ce o să fie peste 10-20 de ani.
    • Like 2
  • Nume check icon
    Si totusi in ciuda multor probleme sistemice din corporatii - care in opinia unora ei chiar reprezinta unealta diavolului pe pamant - acestea inca sunt populate cu multi, foarte multi oameni. Oare de ce?
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon