Tot ce trebuie să știi despre decalogul lui Mario Draghi pentru salvarea economiei UE. Sunt necesare investiții cât două planuri Marshall

Foto: Profimedia Images

Mario Draghi a fost omul care a salvat zona euro în timpul crizei datoriilor suverane, atunci când era președinte al Băncii Centrale Europene. De data aceasta, provocarea sa ar putea fi și mai mare: să împiedice Europa să rămână în urma restului lumii. În urmă cu aproximativ un an, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Draghi să redacteze un raport privind viitorul competitivității UE.

Potrivit Politico, raportul a văzut lumina zilei luni, atunci când a fost publicat. Prima indicație a lui Draghi este ca UE să nu mai tergiverseze. „Am ajuns în punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul sau libertatea”, a avertizat Draghi la evenimentul de lansare al raportului, scrie Euronews.

Raportul lui Mario Draghi, care are circa 400 de pagini, este un răspuns la problemele structurale cu care se confruntă UE în sectoare atât de diverse precum apărarea și energia. Dar acesta trebuie să ofere, de asemenea, soluții pentru a fi rezolvate probleme ignorate pentru o lungă perioadă de timp, cum ar fi lipsa de investiții în inovare și dificultățile întâmpinate în exploatarea potențialului Europei. Unii spun că acest lucru se datorează în mare parte faptului că UE este încă fragmentat în funcție de granițele dintre statele naționale, mai indică Politico Europe.

UE are nevoie de un nivel de investiții fără precedent, mai mult decât dublu față de Planul Marshall, care a canalizat 13 miliarde de dolari – echivalentul azi a aproximativ 150 de miliarde de dolari – către Europa de Vest la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950. Iar cifra avansată de Draghi este de 750-800 miliarde euro anual.

Conținutul raportului

Raportul Draghi, intitulat „Viitorul competitivității europene”, este structurat pe două paliere:

1) O strategie a competitivității pentru Europa

2) O analiză detaliată și recomandări pentru 10 politici sectoriale și 5 politici orizontale

Cele 10 politici sectoriale analizate de Mario Draghi sunt:

• Energie
• Materii prime rare
• Digitalizare și tehnologii avansate
• Rețele broadband de mare viteză și de capacitate
• Inteligență Artificială și computing
• Semiconductori
• Industrii energo-intensive
• Tehnologii verzi
• Automotive
• Apărare
• Spațiu
• Farma
• Transport

Politicile orizontale analizate sunt:

• Accelerarea inovației
• Reducerea decalajului de competențe
• Investiții sustenabile
• Relansarea competiției
• Întărirea guvernanței

Datoria comună, calea de urmat pentru a finanța nevoile Europei

Europa trebuie să mobilizeze cel puțin 750 până la 800 de miliarde euro pe an pentru a ține pasul cu concurenți precum SUA și China, potrivit raportului lui Draghi, indică Financial Times.

„Pentru a realiza această creștere, ponderea investițiilor în UE ar trebui să crească de la aproximativ 22% din PIB în prezent la aproximativ 27%, inversând un declin de mai multe decenii în majoritatea economiilor mari ale UE”, se arată în raport, care subliniază necesitatea unei finanțări comune, împreună cu mobilizarea investițiilor private, indică Euronews.

Împrumuturile comune ale UE ar trebui să fie utilizate în mod regulat pentru a îndeplini ambițiile blocului comunitar privind transformarea digitală și ecologică, precum și pentru stimularea atât de necesară a capacităților de apărare, a declarat Draghi.

„UE ar trebui să continue - bazându-se pe modelul NGEU [Next Generation funds] - să emită instrumente de datorie comune, care ar fi utilizate pentru a finanța proiecte de investiții comune care vor spori competitivitatea și securitatea UE”, a subliniat Draghi.

Raportul avertizează că, în cazul în care bunurile publice precum rețelele și interconexiunile și echipamentele de apărare în domeniul apărării nu sunt finanțate și planificate în comun, acestea riscă să fie insuficient aprovizionate.

Europa are o „problemă cu China”

China apare în mod repetat în analiza lui Draghi, ceea ce poate prevesti o schimbare de ton față de Beijing, scrie Euronews. În ultimii ani, blocul comunitar a văzut China ca pe un partener de cooperare, un concurent economic și un rival sistemic, iar acum și ca pe o „amenințare”.

O mai mare dependență de China ar putea oferi o modalitate mai rapidă și mai ieftină de a îndeplini obiectivele de decarbonizare ale Europei, notează Draghi în raport, adăugând că concurența susținută de stat a Chinei reprezintă, de asemenea, o „amenințare” pentru industriile auto și de tehnologie curată ale blocului.

Comisarul olandez desemnat Wopke Hoekstra, care este înclinat să devină următorul comisar pentru comerț, a făcut comentarii similare într-un discurs adresat studenților de la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven săptămâna trecută.

„China ne provoacă într-un mod atât de fundamental încât ar fi naiv să negăm că Europa are o problemă cu China”, a declarat Hoekstra în fața publicului, subliniind că, deși blocul nu intenționează să rupă legăturile cu China, va trebui să acționeze pentru a restabili echilibrul dacă concurența rămâne neloială.

Prezentând raportul luni, Draghi a recomandat în mod specific ca blocul să analizeze situația de la caz la caz și să acționeze în consecință. „Politica comercială trebuie să fie pragmatică, prudentă, specifică de la caz la caz și defensivă”, a declarat fostul prim-ministru italian reporterilor.

Draghi a mai spus că UE trebuie să continue să-și reducă dependența economică pentru a-și spori securitatea internă, avertizând că Europa este deosebit de dependentă de o mână de furnizori pentru materii prime critice și tehnologie digitală. În cazul cipurilor, fostul președinte al BCE a menționat că 75-90% din capacitatea mondială de fabricare a plachetelor este situată în Asia.

Menținerea întreprinderilor europene în Europa prin stimularea inovării

Euronews mai scrie că în raportul Draghi și mai prevede că Europa trebuie să își reorienteze urgent eforturile colective pentru a reduce decalajul de inovare față de SUA și China, în special în domeniul înaltei tehnologii. „Problema nu este că Europei îi lipsesc ideile sau ambiția, ci că inovarea este blocată în etapa următoare: nu reușim să transformăm inovarea în comercializare”, a declarat Draghi.

În ultimele cinci decenii, nicio întreprindere din UE cu o valoare mai mare de 100 de miliarde de euro nu a fost creată de la zero, iar 30% dintre unicornii Europei (o întreprindere nou-înființată privată evaluată la peste 1 miliard de dolari) au părăsit blocul din 2008 pentru că nu au putut crește pe continent.

Cu o lume aflată în pragul unei revoluții a inteligenței artificiale, „Europa nu își poate permite să rămână blocată în «tehnologiile și industriile de mijloc» ale secolului trecut. Trebuie să ne eliberăm potențialul inovator”, a adăugat Mario Draghi, inclusiv investind în competențele oamenilor pentru a răspunde acestor ambiții. 

Un accent pe industrie

Având în vedere că multe sectoare-cheie se confruntă cu riscul delocalizării, Draghi se referă în mod repetat la necesitatea ca Europa să aibă o strategie industrială - dar deplânge incapacitatea Europei de a se coordona în jurul uneia.

„Strategiile industriale de astăzi - așa cum se vede în SUA și China - combină mai multe politici”, inclusiv politica fiscală, comercială și externă, a spus Draghi. „Din cauza procesului său lent și dezagregat de elaborare a politicilor, UE este mai puțin capabilă să producă un astfel de răspuns”.

Un studiu de caz major este cel al automobilelor, un sector în care Europa se confruntă cu dificultăți. Opozanții citează adesea reglementările ambițioase ale UE, care ar duce la eliminarea treptată a vehiculelor convenționale pe benzină și motorină în doar un deceniu, însă fabricile producătorilor autohtoni se luptă, de asemenea, să concureze cu mașinile electrice chinezești puternic subvenționate.

„Este necesară o abordare cuprinzătoare care să acopere toate etapele producției de automobile, de la cercetare și minerit la date, producție și reciclare”, spune Draghi. UE trebuie să evite „capcanele protecționismului” și nu ar trebui să impună tarife în mod sistematic - dar concurența sponsorizată de stat costă locuri de muncă europene, a adăugat fostul premier italian.

Procesul decizional al Europei trebuie reformat

Reducerea birocrației și eficientizarea normelor decizionale ale blocului comunitar îi vor permite acestuia să acționeze mai rapid, se arată în raport.

„Europa nu se coordonează acolo unde este important, iar normele decizionale ale Europei nu au evoluat substanțial pe măsură ce UE s-a extins și mediul global cu care ne confruntăm a devenit mai ostil și mai complex”, a declarat Draghi. Acesta propune măsuri urgente, iar una dintre piedicile Europei este procesul său complex și lent de elaborare a politicilor, care durează în medie 19 luni pentru a conveni asupra noilor legi și este supus mai multor veto-uri pe parcurs.

Începând cu 2019, UE a adoptat aproximativ 13.000 de acte legislative, în timp ce SUA a adoptat 3.000 și 2.000 de rezoluții, a subliniat Draghi la conferința de presă: „Acest fapt te face să te gândești, putem face un pic mai puțin și putem fi un pic mai concentrați?”.

Banii

Draghi a mai precizat că UE trebuie să investească „o sumă enormă de bani într-un timp relativ scurt” pentru a finanța decarbonizarea economică, inovația digitală și toată infrastructura care poate fi considerată un bun comun european.

El a subliniat de mai multe ori că capitalul privat ar trebui să joace cel mai mare rol. Dar în perioada premergătoare publicării raportului, el a evitat să explice unde ar putea intra finanțarea publică. Țările UE sunt și au fost întotdeauna profund divizate în această chestiune, în timp ce Comisia Europeană are în vedere o remaniere majoră a bugetului UE. Acest lucru este probabil să facă dezacordul și mai acut, scrie Politico Europe.

Draghi este un susținător foarte cunoscut al creșterii capacității de împrumut a UE. Ce trebuie urmărit: economiștii BCE estimează că întregul deficit de finanțare publică din UE se ridică la 900 de miliarde de euro doar pentru perioada 2025-2031.

Draghi propune noi reguli prudențiale pentru sectorul bancar și investitori, pentru a face mai ușoară efectuarea de investiții riscante. Banca Europeană de Investiții - brațul de creditare al UE - lucrează deja la această chestiune. Dar Europa are nevoie de mai mult decât de schimbări neglijabile: Un pivot uriaș asupra strategiei tehnologice, care să includă găsirea unei modalități de a introduce în mod constant tehnologiile pe piață, reprezintă o provocare majoră în anii următori. Aceasta poate fi și una existențială. 

Tehnologiile curate

UE a stabilit norme privind tehnologiile ecologice abia anul trecut. Însă UE a rămas în urmă în cursa pentru producerea de tehnologii ecologice ieftine și nu are o strategie energetică coerentă. Raportul Draghi face apel nu numai la o creștere a producției, ci și a cererii de produse cu valoare adăugată mai mare din domeniul tehnologiilor ecologice. De asemenea, propune soluții și o strategie amplă pentru rezolvarea problemei energetice.

Draghi a făcut aluzie la creșterea investițiilor în rețelele energetice și îi va fi ușor să obțină consens în această privință. Dar aceasta nu este întreaga poveste. Industriile mari consumatoare de energie doresc schimbări concrete în mecanismele de stabilire a prețurilor, bazate în prezent pe combustibili fosili mai scumpi și mai poluanți.

Se va întâmpla ce propune Draghi?

Concluziile lui Draghi, redactate cu ajutorul funcționarilor Comisiei Europene, au beneficiat de o atenție semnificativă, însă impactul lor pe termen lung este neclar. Fără îndoială, Europa se confruntă cu o serie de crize - alunecare economică continuă, tranziție ecologică și război.

Dar propunerile lui Draghi - finanțarea unor cheltuieli mai mari ale UE, consolidarea piețelor de capital și eliminarea dreptului de veto național - sunt cerințe de lungă durată ale Bruxelles-ului, care au fost combătute în mod repetat de membrii UE, mai notează Euronews.

Așa că este greu de crezut că acest lucru se va schimba, deoarece multe guverne ale UE se confruntă cu amenințarea crescândă a extremei drepte; liderii din Franța și Germania în special, motoarele tradiționale ale integrării UE, au fost slăbiți de rezultatele recente ale alegerilor.

Speranța Ursulei Von der Leyen este că poate schimba această situație, punând această problemă în centrul mandatului său politic.

Draghi a negat că raportul său ar reprezenta cereri „ultimative” pentru UE. „Dar este un îndemn de tipul: Fă asta sau vei avea parte de agonie lentă. Am ajuns în punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul înconjurător sau libertatea noastră”, a spus el reporterilor, citat de SpotMedia.

Raportul vine în timp ce Comisia Europeană se pregătește pentru un nou mandat de cinci ani marcat de stagnare economică, război la granițe și ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în bloc, indică și Reuters.

Mario Draghi a menționat în conferința de presă că obiectivul Europei de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră la zero până la jumătatea secolului oferă blocului șansa de a construi și exporta tehnologii curate în întreaga lume.

„Ar trebui să renunțăm la iluzia că numai amânarea poate păstra consensul”, a spus el. „Amânarea a produs doar o creștere mai lentă și, cu siguranță, nu a mai obținut un consens. Am ajuns la punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul sau libertatea”, a mai adăugat fostul premier italian.

În centrul problemelor economice ale Europei, susține raportul, se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în ​​SUA și cu 345% mai mult pentru gazul natural.

„Sectorul privat este puțin probabil să poată finanța cea mai mare parte a acestor investiții fără sprijinul sectorului public”, a scris în raport Mario Draghi, adăugând că „va fi necesară o finanțare comună pentru investiții în bunuri publice cheie europene, cum ar fi inovarea revoluționară”.

Principalele investiţii vizate de planul Draghi, așa cum au fost ele extrase de Ziarul Financiar: 

1) Inovaţie şi tehnologie: Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv investiţii în cercetare şi dezvoltare pentru a închide decalajul cu SUA şi China.

2) Decarbonizare: Investiţii în tehnologii curate, cum ar fi turbinele eoliene, şi combustibilii cu emisii reduse de carbon, pentru a sprijini tranziţia către o economie verde.

3) Infrastructură energetică: Modernizarea şi extinderea reţelelor de energie pentru a facilita tranziţia către surse de energie regenerabilă şi pentru a reduce dependenţele externe.

4) Capacitate de apărare: Consolidarea industriei de apărare europene prin investiţii în standardizare şi interoperabilitate, pentru a crea o capacitate militară mai unitară şi eficientă.

5) Capitalizare pe pieţele de capital: Avansarea Uniunii Pieţelor de Capital pentru a facilita accesul la finanţare pentru întreprinderi, în special pentru startup-uri şi inovaţii.

6) Educaţie şi formare: Investiţii în educaţie şi formare profesională pentru a pregăti forţa de muncă pentru noile tehnologii şi pentru a sprijini incluziunea socială.

7) Proiecte de infrastructură transfrontaliere: Sprijinirea proiectelor de infrastructură care conectează statele membre, facilitând comerţul şi mobilitatea.

8) Securitate cibernetică: Investiţii în securitate cibernetică pentru a proteja infrastructurile critice şi a asigura un mediu digital sigur.

9) Tehnologii digitale: Promovarea dezvoltării şi implementării tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăţi competitivitatea industrială.

10) Resurse critice: Crearea de parteneriate industriale pentru asigurarea lanţurilor de aprovizionare cu materii prime esenţiale, reducând dependenţele externe.

Principalele concluzii 

1. Decalajul de productivitate: Europa a experimentat o stagnare a creşterii productivităţii, ceea ce a dus la o creştere mai lentă a veniturilor comparativ cu SUA.

2. Inovaţia blocată: Europa nu reuşeşte să convertească ideile inovatoare în produse comerciale, iar multe startup-uri europene migrează către pieţele din SUA pentru oportunităţi mai bune de finanţare.

3. Provocări în decarbonizare: Ambiţiile climatice ale Europei necesită o coordonare eficientă pentru a nu compromite competitivitatea economică.

4. Dependente externe: Europa depinde de importurile de resurse critice şi tehnologii digitale, ceea ce o expune la riscuri geopolitice.

5. Nevoia de investiţii: Este nevoie de o creştere semnificativă a investiţiilor pentru a sprijini tranziţia către o economie digitalizată şi decarbonizată.

6. Piaţa unică: Deşi Europa beneficiază de o piaţă unică robustă, există bariere care împiedică companiile să îşi maximizeze potenţialul.

7. Rolul educaţiei: Educaţia şi formarea profesională sunt esenţiale pentru a asigura că forţa de muncă europeană este pregătită pentru viitoarele tehnologii.

8. Politici de reglementare: Reglementările inconsistente şi restrictive afectează capacitatea companiilor europene de a inova şi de a se extinde.

9. Colaborare internaţională: Europa trebuie să colaboreze mai strâns cu partenerii internaţionali pentru a aborda provocările globale.

10. Nevoia de reforme: Fără reforme fundamentale, Europa riscă să îşi piardă competitivitatea şi să compromită valorile fundamentale ale prosperităţii şi echităţii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp