Traiectorii divergente în Europa de Est. În timp ce Ungaria înfruntă riscuri majore, România avansează cu pași măsurați

Din 2010, guvernul Ungariei, condus de premierul Viktor Orban, a adoptat politici din ce în ce mai conflictuale față de Uniunea Europeană, ceea ce a dus la înghețarea fondurilor UE, izolare politică și provocări economice tot mai mari. Deși țara a evitat colapsul total, grație legăturilor industriale puternice și stimulentelor interne, creșterea puternică a costurilor vieții, scăderea calității vieții și riscurile structurale pe termen lung amenință stabilitatea sa viitoare.

În același timp, România, în pofida propriilor probleme de guvernanță, a depășit Ungaria în ceea ce privește indicatorii economici cheie, inclusiv creșterea PIB-ului, creșterea salariilor și investițiile străine. În acest context, este esențial ca investitorii să înțeleagă traiectoria economică divergentă a celor două țări începând cu 2010, dar și posibilele riscuri economice iminente.

Criza costului vieții în Ungaria: prețuri în creștere, salarii stagnante

Ungaria a înregistrat cea mai mare inflație din UE în 2023, atingând un nivel maxim de 25,7%. Printre principalii factori se numără creșterea prețurilor la energie, aceasta depinzând în mare măsură de gazul și petrolul rusesc, deprecierea forintului cu aproximativ 30% față de euro din 2018, crescând costurile importurilor, dar și limitele de preț impuse de guvern, care au dus la un deficit de ofertă de alimente și combustibil. Până în 2024, inflația a scăzut la aproximativ 5%, dar prețurile rămân cu 30% mai mari decât nivelurile dinainte de 2022, erodând bugetele populației.

Ungaria întâmpină și dificultăți legate de alimentație, locuințe și credite ipotecare. Prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 40% din 2021, produsele de bază precum carnea, pâinea și lactatele fiind cele mai afectate. Chiria în Budapesta a crescut cu aproximativ 50% din 2020 din cauza inflației și a ofertei limitate de locuințe, iar criza creditelor ipotecare își face simțită prezența - mulți proprietari de locuințe s-au confruntat cu dificultăți de plată deoarece ratele dobânzilor au crescut de la 3% la peste 10%.

În bătălia cu prețurile, salariile par să piardă teren – cele nominale au crescut cu 15% în 2023, creșteri impuse de guvern, însă salariile reale, ajustate în funcție de inflație, au scăzut cu aproximativ 7% în perioada 2022-2023. Câștigul minim rămâne scăzut, la aproximativ 670 EUR pe lună - brut, în 2024 - mult sub nivelul statelor occidentale.

Ungaria vs România: traiectorii economice divergente

Din 2010, economia României a înregistrat performanțe superioare celei a Ungariei în mai multe domenii cheie. Creșterea medie a PIB-ului între 2010 și 2023 a fost de 3,3% în România, față de 2,5% în Ungaria. În ceea ce privește inflația, în 2023 Ungaria a atins un vârf de 25,7%, în timp ce România s-a oprit la 16,8%.

Salariile reale au crescut cu 25% în România în această perioadă, în timp ce în Ungaria au înregistrat o scădere de 7%. Datoria publică este, de asemenea, mai bine controlată în România, unde în 2024 a fost estimată la 48% din PIB, comparativ cu 75% în Ungaria. În plus, România a atras investiții străine directe mai consistente, cu o medie anuală de 5 miliarde de euro, față de 3,5 miliarde de euro în Ungaria.

România se bucură de o creștere salarială mai puternică, salariul minim triplându-se din 2010, ceea ce reprezintă unul dintre principalele avantaje în comparație cu Ungaria. În plus, leul a fost o monedă mai stabilă, depreciindu-se cu doar 15% față de euro, în timp ce forintul maghiar a pierdut aproximativ 30% din valoare. România atrage și fluxuri mai consistente de investiții străine directe, fiind aleasă de companii tehnologice majore precum Microsoft și Amazon, în timp ce Ungaria s-a concentrat mai ales pe industria auto și pe fabricile de baterii provenite din China.

Ungaria se remarcă printr-un șomaj mai scăzut, de aproximativ 4%, comparativ cu 5,5% înregistrat în România. De asemenea, dispune de o bază industrială mai solidă, găzduind fabrici importante precum Audi, Mercedes și BMW. În ceea ce privește criza emigrației, aceasta a fost mai puțin severă decât în România: din 2010, Ungaria a pierdut aproximativ 500.000 de lucrători, în timp ce România a înregistrat un exod de 3,5 milioane de persoane.

Fondurile UE înghețate: problema creșterii datoriei Ungariei

UE a reținut peste 30 de miliarde de euro din fondurile de redresare și coeziune din cauza preocupărilor legate de statul de drept. În acest context, Ungaria a fost nevoită să se împrumute la costuri mai ridicate, randamentul obligațiunilor pe 10 ani ajungând în prezent la 6,5%. Totodată, s-a orientat din ce în ce mai mult către parteneriate cu China și Rusia, un exemplu fiind finanțarea chineză pentru linia ferată Budapesta–Belgrad.

Riscurile legate de datoria publică sunt în creștere: raportul datoriei publice față de PIB a urcat la 75% în 2024, comparativ cu 66% în 2019. Cheltuielile cu dobânzile au crescut și ele, ajungând la aproximativ 2,5% din PIB, față de 1,8% în 2020.

În lipsa fondurilor europene, Ungaria se confruntă cu perspectiva unor măsuri de austeritate sau a unei nevoi crescute de îndatorare. În schimb, chiar dacă România se confruntă în continuare cu probleme legate de corupție și birocrație, reușește să absoarbă mai multe fonduri UE, menținându-și datoria la 48% din PIB.

Calitatea vieții: sănătate, educație și demografie în declin

Sistemul de sănătate din Ungaria se confruntă cu un colaps accentuat de emigrarea în masă a medicilor și asistenților medicali către Germania și Austria. Lipsa echipamentelor medicale, cauzată de înghețarea fondurilor UE, agravează și mai mult situația din spitale.

Educația traversează, la rândul său, o criză profundă. Rezultatele obținute de elevii unguri la testele PISA au coborât sub cele ale Serbiei și României, iar Universitatea Central Europeană (CEU) a foste nevoită să își mute sediul la Viena, în urma presiunilor politice din partea guvernului.

Pe plan demografic, Ungaria se confruntă cu un declin semnificativ: populația a scăzut cu 1,5 milioane de persoane față de 1990, rata natalității se menține la un nivel redus, de doar 1,5 copii pe femeie, iar peste 500.000 de lucrători calificați au părăsit țara din 2010 până în prezent.

Corupția și inegalitatea completează acest tablou îngrijorător. Oligarhii apropiați premierului Viktor Orban domină mass-media, construcțiile și sectorul bancar. Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din UE, conform Transparency International. În timp ce Budapesta prosperă, zonele rurale se degradează vizibil, cu dispariția locurilor de muncă și deteriorarea serviciilor publice.

Scenarii viitoare: Poate Ungaria să-și revină?

În cel mai bun scenariu, odată cu reluarea fluxului de fonduri europene, datoria publică a Ungariei s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 70% din PIB, iar investițiile în infrastructură ar fi relansate, contribuind la o redresare economică mai solidă.

În cel mai pesimist scenariu, în cazul unei înghețări prelungite a fondurilor UE combinată cu o posibilă recesiune, datoria publică ar putea depăși pragul de 85% din PIB până în 2026, iar o prăbușire a forintului ar putea declanșa o criză financiară severă.

Cel mai probabil, însă, Ungaria va reuși să iasă treptat din impas. Creșterea economică modestă, de aproximativ 2%, va continua, iar fondurile europene ar putea fi deblocate parțial, în urma unor concesii limitate din partea autorităților.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp