Foto: Guvernul României/Facebook
Timpul în care UE arunca cu fonduri gratuite ca din elicopter pentru țările mai sărace pare că se va încheia în curând, iar România este una din țările care vor fi cele mai afectate de schimbare. Însă schimbarea va fi una benefică pentru dezvoltarea în mod sănătos a țării. Zilele astea a început să se vorbească la Bruxelles despre cum Comisia Europeană face presiuni pentru ca inițiative precum fondul de redresare post-pandemică să nu se mai repete. În plus, Comisia ar vrea să impună și condiții mai concrete privind finanțarea regiunilor și națiunilor mai sărace din UE, indică Politico Europe.
Firește, abordarea asta mai conservatoare din punct de vedere fiscal este puternic influențată de Germania, principala țară din UE care se opune cererilor de finanțare a cheltuielilor prin împrumuturi mai mari.
Sfârșitul unei ere
Așa cum mai scrie Politico, noua abordare a Comisiei Europene marchează sfârșitul unei ere a „banilor gratuiți”. Pentru cine nu știe, fondul masiv de redresare post-pandemic al UE a fost alcătuit din datorii comune mai degrabă decât din contribuții naționale, iar fondurile au fost acordate în principal țărilor din estul și sudul Europei pentru proiecte de infrastructură (drumuri sau spitale noi) și proiecte de energie regenerabilă.
În vara anului viitor, după ce viitoarea Comisie Europeană va intra în pâine, va fi făcută publică o primă propunere oficială de buget pentru următorii 7 ani (post-2027). Cele 27 de state membre vor avea apoi timp să negocieze câți bani să aloce diferitelor programe până la finalul anului 2027, atunci când ar trebui să existe o aprobare în unanimitate a guvernelor în ceea ce privește viitorul buget comun european al UE.
Politico mai scrie că mai multe țări din UE, în principal cele îndatorate mai mult, vor ca acest mecanism de redresare și reziliență să fie repetat după expirarea sa, în 2026, prin crearea un „fond de investiții” al UE. Însă o astfel de idee nu e susținută de executivul european condus de Ursula von der Leyen, care cel mai probabil va conduce și în următorii 5 ani Comisia Europeană.
În plus, mai scrie Politico, pentru a complica în bine situația pentru țările mai sărace, cum e România, Comisia Europeană are în vedere să extindă modelul „bani contra reforme” pe care s-a bazat fondul de redresare și reziliență post-pandemie la actuala „politică de coeziune” - care are ca scop reducerea decalajului dintre regiunile și națiunile mai bogate și cele mai sărace din UE și care reprezintă aproximativ un sfert din întregul buget comun al blocului comunitar.
Desigur, nu s-a stabilit nimic, dar asta e direcția principală și probabil cel mai important punct de negociere la Bruxelles după alegerile din iunie.
De ce se schimbă abordarea? Pentru că în cadrul Comisiei Europene predomină ideea că fondul de coeziune poate fi folosit ca instrument pentru a forța guvernele naționale din UE să realizeze reforme într-o serie de domenii, inclusiv în ceea ce privește pensiile și standardele democratice, care au fost lăsate în urmă ani de zile.
Politicienii corupți nu vor fi de acord cu schimbarea
Noua direcție a Comisiei Europene ar marca o schimbare importantă față de modelul actual, mai atrage atenția Politico Europe, căci în prezent finanțarea este alocată pe baza unor criterii convenite, mai degrabă decât ca o recompensă pentru îndeplinirea unor obiective specifice.
Realitatea este că există o suprapunere semnificativă între proiectele finanțate de UE prin fondul de redresare și reziliență și prin fondul de coeziune. Ambele fonduri alocă o mare parte din bani țărilor mai sărace.
Țările din UE, precum România, care se luptă în prezent să utilizeze fondurile de coeziune nu vor fi cele mai deschise spre noul model al Comisiei Europene, căci în mod sigur decidenții politici de la București nu vor dori reguli mai stricte și planuri mai concrete de implementare a reformelor pentru a beneficia de banii europeni.
Dincolo de dezbaterile care vor începe după alegerile din iunie, în acest moment este clar un singur lucru: nevoia de bani noi pentru a stimula creșterea economică în țările care așteaptă să adere la UE (cum ar fi Ucraina și statele din Balcanii de Vest) și pentru a rambursa datoria post-pandemică a blocului comunitar vor duce la un viitor buget comun al UE mai mic decât cel actual.
Mai avem doi ani
Prin urmare, coaliția PSD-PNL trebuie să se grăbească să facă treabă cu banii de la UE, căci alt tren în care să sărim pare că nu va mai fi pus în circulație. Așa că mai avem cam doi ani ca să ne dezvoltăm cu bani pe care, în mare parte, nu-i mai dăm înapoi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, ei bine, vom rămâne la periferia Europei, blocați în aceleași frustrări ca în prezent, care vor fi intensificate de politicienii pe care alegem să îi votăm în acest an.
Celine Gauer, responsabila Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, a declarat în martie, într-o vizită la București, că România are la dispoziţie „mai puţin de doi ani şi jumătate pentru a realiza toate obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, pachetul financiar de sprijin sub formă de granturi şi împrumuturi.
Celine Gauer a mai spus că dacă România nu îndeplinește jaloane asumate, ar putea ajunge în situaţia de a returna banii primiţi.
România a beneficiat până în prezent de plăţi în valoare de 9 miliarde de euro, iar o nouă cerere de plată, a treia, este întârziată. Țara noastră are alocate în total fonduri de aproape 29 de miliarde de euro prin PNRR.
„Trebuie să vedem ce a realizat România cu aceste fonduri. Multe plăţi au fost prefinanţare, plata a fost făcută, dar cu condiţia ca tot planul să fie implementat, altfel banii vor fi returnaţi. Am ajuns la cererea de plată numărul trei, de fapt, este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Avem doar 29 de luni, un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane şi ţinte”, a mai spus Celine Gauer, citată de Radio Romania Actualitati.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Bun, să ne returneze TOȚI banii pe care i-au câștigat pe seama noastră din 2007 încoace!
Toată mâna de lucru ieftină care plătește impozite în UE nu în România, toate resursele naturale pee care ni le-au luat, toată piața internă pe care au pus mâna s.a.m.d!