Portofoliul pentru România în viitoarea Comisie Europeană este o ratare politică majoră. Lipsa de vizibilitate a țării în UE, analizată de un expert de la ETH Zurich

Foto: Inquam Photos / George Călin

România nu reușește să participe activ cu soluții proprii la marile probleme europene. Iar lipsa de anvergură europeană a politicienilor de la București se vede în perioada asta prin portofoliul pe care urmează să-l dețină următorul comisar european din partea României. Potrivit jurnaliștilor de la Politico Europe, Roxanei Mînzatu, propunerea de comisar făcută de guvernul Ciolacu, i-ar putea reveni portofoliul de comisar pentru muncă, drepturi sociale şi locuinţe, un portofoliu important pentru social-democraţii europeni (grupul S&D).

Întrebat de Republica.ro ce indică despre decidenții politici de la București dacă se confirmă faptul că România va primi portofoliul pentru muncă, drepturi sociale și politica de locuințe, Marius Ghincea, politolog în cadrul ETH Zurich, a spus că situația arată că politicienii noștri „nu au avut suficientă putere de negociere pentru a asigura pentru candidatul românesc un portofoliu care să atingă aspirațiile enunțate înaintea negocierilor”.

„Știm că guvernul avea ambiția de a obține un portofoliu economic de amploare, care să fie la fel de important precum alte portofolii anterioare pe care le-a primit România, precum transporturile sau agricultura. Însă acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la strategia adoptată de București în negocierile de la Bruxelles”, mai precizează Marius Ghincea.

Cât de important este acest portofoliu? 

În ceea ce privește importanța portofoliului care se presupune că va fi alocat României, adică cel pentru muncă, drepturi sociale şi locuinţe, Marius Ghincea subliniază că „nu este foarte important” . 

„Importanța portofoliilor din Comisia Europeană este determinată de doi factori principali: nivelul de competență exclusivă a Uniunii Europene privind aspectele de reglementare asociate cu portofoliul și proporția din buget ce va fi administrată de cel care primește portofoliul.

Cu cât competențele exclusive asociate cu un anumit portofoliu sunt mai mari, cum este cazul politicii comerciale europene, spre exemplu, cu atât importanța portofoliului este mai mare. În mod similar, cu cât proporția din buget administrată de cel care primește portofoliul este mai mare, cu atât portofoliul este mai important.

Considerând acești doi factori, putem vedea că portofoliul pentru muncă, drepturi sociale și politica locativă nu implică nicio competență exclusivă a Uniunii Europene, iar Comisia are doar un rol de sprijin și coordonare a statelor membre. Deci din punctul de vedere al atribuțiilor ce vin cu acest portofoliu, nu sunt prea multe și cu siguranță nu acoperă competențe exclusive ale UE. În mod similar, nici bugetul administrat de acest portofoliu nu este semnificativ. Bugetul pentru aceste trei domenii este insignifiant având în vedere anvelopa bugetară totală a UE pentru ciclul actual sau pentru ciclul următor”, explică cercetătorul în științe politice. 

Ce portofoliu ar fi fost cel mai oportun să primească România? 

Cercetătorul Marius Ghincea spune că România și-a propus să obțină un portofoliu economic de amploare, care să se ocupe cu reglementarea unor aspecte economice care implică competențele exclusive ale UE. „Din acest punct de vedere, România ar putea vrea portofoliul pentru politică economică, buget și administrație, piață internă sau servicii financiare și uniunea piețelor de capital. Însă având în vedere că nu suntem în zona euro și nici nu suntem o putere economică importantă în interiorul UE, este puțin probabil să obținem unul dintre aceste portofolii importante.

Eu consider, din perspectiva mea profesională, că România ar trebui să militeze pentru portofoliul legat de politica de extindere și de vecinătate a UE. Având în vedere că ne aflăm la intersecția Balcanilor de vest și a Europei de est, fiind încercuiți de țări candidate, toate cele din Balcani dar și Moldova și Ucraina, ar fi în interesul nostru să urmărim portofoliul pentru extindere. Nu doar pentru a promova integrarea Moldovei dar și pentru a ne crește vizibilitatea și influența în dinamicile legate de europenizarea, extinderea și integrarea vecinătății noastre non-UE în cadrul structurilor europene”, a indicat cercetătorul în științe politice.

Lipsa de vizibilitate a României în politica europeană

În ceea ce privește lipsa de vizibilitate a României în politica europeană are mai multe cauze, cercetătorul Marius Ghincea consideră că aceasta are mai multe cauze. „Este o problemă complexă ce ține de câteva aspecte cheie. Una dintre ele este legată, într-adevăr, de calitatea clasei politice actuale, care nu are nici competențele, nici ambiția și nici viziunea necesară pentru a fi mai proeminenți și importanți la nivel european. Liderii români nu au ce oferi, intelectual și politic, la Bruxelles. Nu oferă și par să nu aibă capacitatea de a contribui la dezbaterile care contează, pe subiectele relevante ale zilei.

Un alt motiv este legat de lipsa de capacitate instituțională a diplomației românești, care nu are resursele, în termeni de alocări bugetare și de resursă umană, pentru a putea reprezenta adecvat România la nivel european. Lipsesc banii, lipsesc oamenii și lipsește voința politică.

În final, lipsa de vizibilitate ține și de faptul că societatea românească și actorii importanți din societatea civilă și spațiul de afaceri nu oferă suficientă atenție și importanță evenimentelor de la Bruxelles. Deseori am impresia că românii încă văd UE ca ceva străin, ne raportăm la UE ca fiind ceva alogen, la fel cum ne raportăm la SUA sau la Rusia. Nu ar trebui să fie cazul, pentru că noi suntem UE în egală măsură în care sunt Franța și Germania, chiar dacă nu suntem în zona euro și suntem integrați doar parțial în spațiul Schengen”, a explicat Marius Ghincea. 

Este portofoliul pentru muncă, drepturi sociale şi locuinţe cel mai slab pe care îl primește România de când am intrat în UE? 

Nu, spune cercetătorul Marius Ghincea, dar indică că „este al doilea cel mai slab”. 

„Să ne amintim că Leonard Orban a fost comisar pentru multilingvism – un portofoliu inventat, fără influență și cu o importanță chiar mai redusă decât cel pentru muncă, drepturi sociale și politica de locuire. Promovarea pluralismului lingvistic în UE o fi important pentru construirea unei identități europene, dar în configurația de putere de la Bruxelles era de o importanță foarte, foarte redusă”, a ținut să mai explice politologul de la ETH Zurich. 

Marius Ghincea a vorbit și despre cât de bine știu să-și negocieze balticii interesele lor la Bruxelles. „Balticii au știut mereu să își reprezinte interesele mult mai bine, iar asta e vizibil nu doar la Bruxelles, dar și la Washington. Din punctul ăsta de vedere, avem câte ceva de învățat de la estonieni, de la letoni și lituanieni. Au un consens politic intern similar cu al nostru, dar cu capacitate instituțională mai mare, o clasă politică de o calitate superioară și care arată voință politică și ambiție la nivel european și global. Iar asta și pentru că au foarte puține alternative—este o necesitate stringentă pentru ei să fie foarte vizibili, să fie foarte implicați și să arate că merită să fie băgați în seamă. Sunt țări mici, cu amenințarea rusă la graniță, nu au alternativă”, consemnează cercetătorul Marius Ghincea. 

Ursula von der Leyen prezintă marți noua echipă de comisari europeni

Săptpmâna asta Parlamentul European se reuneşte, la Strasbourg într-o nouă sesiune plenară, principalul subiect pe agendă fiind prezentarea, de către președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a noii echipe de comisari. 

Conform Regulamentului de procedură al UE, odată ce preşedintele Comisiei îşi va face publică lista de comisari, aceştia vor fi examinaţi de comisiile Parlamentului European în audieri menite să le testeze cunoştinţele şi priorităţile în viitoarea legislatură, urmând de asemenea să le studieze CV-urile şi să le evalueze meritele care-i recomandă pentru postul de comisar european, inclusiv angajamentul lor faţă de politicile şi abordările Bruxelles-ului, precum şi eventualele incompatibilităţi, după cum indică SpotMedia.

Au existat în trecut cazuri în care în urma acestor audieri cei propuşi pentru posturi de comisar european au fost înlocuiţi. După încheierea procesului de audiere, Parlamentul European se va pronunţa prin vot pentru a aproba Comisia Europeană în ansamblu. Aceasta ar urma să-şi intre în atribuţii în jurul datei de 1 decembrie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp