Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene și marea provocare a extremei drepte

Cel mai probabil, așa va arăta viitorul Parlament European. 

Nu doar în Franța extrema dreaptă a sărbătorit duminică seara. În Germania și Austria, partidele de dreapta populistă au înregistrat câștiguri uimitoare în alegerile europene, dar, în ciuda acestui fapt, centrul pro-european pare să fi rezistat.

În Franța, Emmanuel Macron a convocat alegeri legislative anticipate după o înfrângere zdrobitoare a aliaților săi în fața partidului lui Marine Le Pen, în timp ce în Germania, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) a înregistrat câștiguri semnificative în fața partidului lui Olaf Scholz.

În Italia, scrie The Guardian, poziția Georgiei Meloni a fost consolidată după ce rezultatele au arătat că partidul său de dreapta dură, Frații Italiei, a obținut un scor între 26% și 30%, cu un avans confortabil față de rivalii săi de centru-stânga, care au obținut un scor între 21% și 25%.

în Austria, Partidul Libertății de extremă dreapta s-a clasat pe primul loc, cu 25,7% din voturi, notează Politico Europe, în timp ce în Olanda, partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea.

La vecinii maghiari, partidul Fidesz al lui Viktor Orbán a avut, de asemenea, rezultate sub așteptări. Rezultatele provizorii au arătat că coaliția sa de guvernare s-a clasat pe primul loc cu 43,7%, un rezultat mai slab decât cel prefigurat în sondaje, adică 50%. Bate vântul schimbării, având în vedere că un nou partid antisistem condus de un fost politician loial premierului maghiar, devenit acum critic (Péter Magyar) a obținut circa 31% din voturi.

În ciuda câștigurilor obținute de extrema dreaptă și de dreapta dură, partidele pro-europene tradiționale cel mai probabil își vor păstra majoritatea în viitorul Parlament European, după cum indică și prognozele BBC News.

Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, care s-a clasat în fruntea sondajelor în Spania și Polonia, a obținut cel mai mare număr de locuri, sporind șansele candidatului său principal, Ursula von der Leyen, de a obține un al doilea mandat de președintă a Comisiei Europene.

„Rămâne o majoritate la centru pentru o Europă puternică, iar acest lucru este crucial pentru stabilitate. Cu alte cuvinte, centrul rezistă”, a declarat Ursula von der Leyen. Extremele de stânga și de dreapta au câștigat sprijin, a spus ea, ceea ce pune „o mare responsabilitate pe partidele de la centru”.

Socialiștii au obținut cea mai mare parte a voturilor în Malta, România și Suedia, ajutând centrul-stânga să își păstreze poziția de al doilea grup ca mărime din Parlamentul European.

PPE, Socialiștii și Democrații, grupul centrist Renew și Verzii sunt proiectați să obțină circa 462 din cele 720 de locuri, adică o cotă de 64,1%, față de cota de 69,2% pe care au avut-o în legislatura 2019-2024, mai scrie The Guardian. 

Manfred Weber, europarlamentarul creștin-democrat german și liderul Partidului Popular European, a declarat că grupul său politic este acum forța „stabilizatoare” în Europa, după ascensiunea extremei drepte în Germania, Franța și Austria.

Câștigătorii alegerilor europene

Ursula von der Leyen - Președinta Comisiei Europene a ieșit din votul de duminică cu o posibilă coaliție formată din socialiști, liberali și propriul său partid de centru-dreapta, Partidul Popular European (PPE). Împreună, aceste trei grupuri au sprijinit-o în 2019. Deși are nevoie doar de 361 de voturi în Parlament pentru a-și asigura un al doilea mandat, posibilitatea unor dezertări în rândul noilor deputați europeni indică că victoria ei nu este încă sigură. Ursula va avea nevoie, de asemenea, de sprijinul liderilor naționali ai Uniunii Europene în cadrul Consiliului European, mai scrie Politico Europe. 

Cu toate acestea, PPE este bine poziționat pentru a o sprijini pentru un al doilea mandat. Manfred Weber, liderul PPE, i-a cerut cancelarului german Olaf Scholz și președintelui francez Macron să o susțină pe Ursula von der Leyen pentru încă cinci ani. PPE a câștigat în Germania, Spania, Polonia, Bulgaria, Slovenia, Luxemburg, Cipru, Letonia, Estonia, Finlanda, Croația și Grecia. De asemenea, au obținut șase locuri în Olanda, depășind așteptările.

Giorgia Meloni - șefa guvernului italian este, alături de polonezul Donald Tusk, unul dintre puținii lideri ai unei țări mari din UE care a obținut o victorie în alegerile europene. Ea pare să își fi îmbunătățit cota de voturi față de alegerile din 2022.

Extrema dreaptă - Victoria partidului de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen a fost marea știre a serii în Europa, indică Politico, după ce performanța sa puternică l-a determinat pe Macron să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate. De asemenea, partidele de extremă-dreapta au ieșit pe primul loc în Austria, la egalitate de puncte în Olanda și pe locul doi în Germania și România. 

Socialiștii - Deși nu prea au uimit, partidele de centru-stânga din Europa au ținut linia, clasându-se pe locul al doilea în țări mari precum Spania și Italia și pe un strâns al treilea loc în Franța, unde Raphaël Glucksmann pare să fi resuscitat centrul-stânga. În România, PSD a reușit să obțină un scor de peste 50% împreună cu PNL, ceea ce aduce puncte și voturi în viitorul Parlament European atât pentru PPE, cât și pentru S&D.

Péter Magyar -  Un aliat devenit rival al premierului ungar Viktor Orbán a devenit imaginea de necontestat a opoziției din Ungaria, obținând aproximativ 30% din voturi după ce și-a aruncat pălăria în ring la începutul acestui an. A trecut primul mare test electoral. 

Roberta Metsola - Președinta malteză a Parlamentului European a obținut un nou mandat după ce a adunat peste 87.000 de voturi. Presa malteză a relatat că ea a devenit cel mai votat candidat la alegerile europarlamentare de când Malta a aderat la UE. 

Pierzătorii alegerilor europene

Emmanuel Macron - Președintele Emmanuel Macron a cerut duminică organizarea de alegeri parlamentare anticipate, după ce tabăra sa a pierdut în fața partidului de extremă al lui Marine Le Pe la o diferență uriașă de circa 15%. El se mai jucase cu această idee anul trecut, după ce a fost învins la ultimele alegeri generale din Franța, dar puțini se așteptau la această mișcare acum.

Olaf Scholz - Social-democrații cancelarului german au fost zdrobiți de creștin-democrații de centru-dreapta și de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania. Cu doar 14% din voturi, SPD a obținut cel mai slab rezultat la un scrutin național din ultimul secol. Scholz se confruntă cu apeluri din partea centrului-dreapta de a face ca Macron și de a convoca alegeri anticipate.

Verzii - După o performanță puternică în 2019, Verzii au primit o lovitură în Germania, scăzând de la 21 de locuri la circa 12. Abia au reușit să obțină niște locuri în Franța și au pierdut în Portugalia. În total, Verzii au pierdut aproximativ 20 de locuri, Făcându-și curaj, unul dintre candidații principali ai partidului, europarlamentarul olandez Bas Eickhout, a declarat că Verzii vor încerca să joace un rol „constructiv” în discuțiile pentru sprijinirea viitoarei Comisii Europene, asta dacă Ursula von der Leyen este interesată să discute cu ei.

Viktor Orbán - Liderul naționalist maghiar s-a descurcat mai rău decât se aștepta, după ce s-a confruntat cu o provocare acerbă din partea maghiarilor. Deși partidul său, Fidesz, a obținut 43,8% din voturi, acesta a fost cel mai slab rezultat obținut vreodată la alegerile pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, Bruxelles-ul va urmări dacă el își manevrează eurodeputații în grupul naționalist Conservatorii și Reformiștii Europeni, dându-i un alt impuls Georgiei Meloni, mai scrie Politico Europe. 

Matteo Salvini -  Partidul vicepremierului italian, care a obținut 34% din voturi în 2019 și care prezidează în prezent grupul de extremă-dreapta Identitate și Democrație, a reușit de această dată să scoată mai puțin de 9% din voturi. 

Marea provocare a extremei drepte

Pentru a afecta politica UE, partidele de extremă dreapta din întreaga UE vor trebui să se unească, pentru a avea mai multă putere, arată o analiză BBC. Și asta e o provocare, pentru că au priorități naționale diferite și există diferențe profunde, cum ar fi cât de mult să sprijine UE Ucraina împotriva Rusiei.

O problemă care afectează viețile tuturor cetățenilor UE, pe care dreapta a influențat-o deja, este apoi reforma mediului. Este o prioritate care costă UE trilioane de euro, blocul comunitar ambiținându-se să devină lider mondial în acțiunea climatică. Numai că fermierii din întreaga UE au organizat proteste în masă cu privire la regulile de mediu pe care le etichetează incorecte și ruinătoare. 

Contribuabilii din UE, confruntați cu criza costului vieții, sunt din ce în ce mai sceptici și se opun chiar noilor reguli de mediu, fiind puși să cumpere noi sisteme de încălzire pentru locuința lor sau să-și schimbe mașinile cu unele mai puțin poluante. 

Dreapta dura din Europa s-a folosit la maxim de nemulțumirile lor pentru a se prezenta drept vocea poporului, luând fața „elitelor îndepărtate” de la Bruxelles și din guvernele naționale. Rezultatul: sub această presiune, o serie de reglementări de mediu ale UE au fost reduse sau abrogate, inclusiv una care reglementează regulile privind pesticidele.

Unii naționaliști de extremă-dreapta devin din ce în ce mai populari pentru a atrage mai mulți alegători, iar un număr tot mai mare de politicieni de centru-dreapta au imitat limbajul extremei drepte pe probleme fierbinți precum migrația și mediul, în încercarea de a-și păstra susținătorii. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp