Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene și marea provocare a extremei drepte

Imagine din Parlamentul European. Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cel mai probabil, așa va arăta viitorul Parlament European. 

Nu doar în Franța extrema dreaptă a sărbătorit duminică seara. În Germania și Austria, partidele de dreapta populistă au înregistrat câștiguri uimitoare în alegerile europene, dar, în ciuda acestui fapt, centrul pro-european pare să fi rezistat.

În Franța, Emmanuel Macron a convocat alegeri legislative anticipate după o înfrângere zdrobitoare a aliaților săi în fața partidului lui Marine Le Pen, în timp ce în Germania, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) a înregistrat câștiguri semnificative în fața partidului lui Olaf Scholz.

În Italia, scrie The Guardian, poziția Georgiei Meloni a fost consolidată după ce rezultatele au arătat că partidul său de dreapta dură, Frații Italiei, a obținut un scor între 26% și 30%, cu un avans confortabil față de rivalii săi de centru-stânga, care au obținut un scor între 21% și 25%.

în Austria, Partidul Libertății de extremă dreapta s-a clasat pe primul loc, cu 25,7% din voturi, notează Politico Europe, în timp ce în Olanda, partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea.

La vecinii maghiari, partidul Fidesz al lui Viktor Orbán a avut, de asemenea, rezultate sub așteptări. Rezultatele provizorii au arătat că coaliția sa de guvernare s-a clasat pe primul loc cu 43,7%, un rezultat mai slab decât cel prefigurat în sondaje, adică 50%. Bate vântul schimbării, având în vedere că un nou partid antisistem condus de un fost politician loial premierului maghiar, devenit acum critic (Péter Magyar) a obținut circa 31% din voturi.

În ciuda câștigurilor obținute de extrema dreaptă și de dreapta dură, partidele pro-europene tradiționale cel mai probabil își vor păstra majoritatea în viitorul Parlament European, după cum indică și prognozele BBC News.

Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, care s-a clasat în fruntea sondajelor în Spania și Polonia, a obținut cel mai mare număr de locuri, sporind șansele candidatului său principal, Ursula von der Leyen, de a obține un al doilea mandat de președintă a Comisiei Europene.

„Rămâne o majoritate la centru pentru o Europă puternică, iar acest lucru este crucial pentru stabilitate. Cu alte cuvinte, centrul rezistă”, a declarat Ursula von der Leyen. Extremele de stânga și de dreapta au câștigat sprijin, a spus ea, ceea ce pune „o mare responsabilitate pe partidele de la centru”.

Socialiștii au obținut cea mai mare parte a voturilor în Malta, România și Suedia, ajutând centrul-stânga să își păstreze poziția de al doilea grup ca mărime din Parlamentul European.

PPE, Socialiștii și Democrații, grupul centrist Renew și Verzii sunt proiectați să obțină circa 462 din cele 720 de locuri, adică o cotă de 64,1%, față de cota de 69,2% pe care au avut-o în legislatura 2019-2024, mai scrie The Guardian. 

Manfred Weber, europarlamentarul creștin-democrat german și liderul Partidului Popular European, a declarat că grupul său politic este acum forța „stabilizatoare” în Europa, după ascensiunea extremei drepte în Germania, Franța și Austria.

Câștigătorii alegerilor europene

Ursula von der Leyen - Președinta Comisiei Europene a ieșit din votul de duminică cu o posibilă coaliție formată din socialiști, liberali și propriul său partid de centru-dreapta, Partidul Popular European (PPE). Împreună, aceste trei grupuri au sprijinit-o în 2019. Deși are nevoie doar de 361 de voturi în Parlament pentru a-și asigura un al doilea mandat, posibilitatea unor dezertări în rândul noilor deputați europeni indică că victoria ei nu este încă sigură. Ursula va avea nevoie, de asemenea, de sprijinul liderilor naționali ai Uniunii Europene în cadrul Consiliului European, mai scrie Politico Europe

Cu toate acestea, PPE este bine poziționat pentru a o sprijini pentru un al doilea mandat. Manfred Weber, liderul PPE, i-a cerut cancelarului german Olaf Scholz și președintelui francez Macron să o susțină pe Ursula von der Leyen pentru încă cinci ani. PPE a câștigat în Germania, Spania, Polonia, Bulgaria, Slovenia, Luxemburg, Cipru, Letonia, Estonia, Finlanda, Croația și Grecia. De asemenea, au obținut șase locuri în Olanda, depășind așteptările.

Giorgia Meloni - șefa guvernului italian este, alături de polonezul Donald Tusk, unul dintre puținii lideri ai unei țări mari din UE care a obținut o victorie în alegerile europene. Ea pare să își fi îmbunătățit cota de voturi față de alegerile din 2022.

Extrema dreaptă - Victoria partidului de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen a fost marea știre a serii în Europa, indică Politico, după ce performanța sa puternică l-a determinat pe Macron să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate. De asemenea, partidele de extremă-dreapta au ieșit pe primul loc în Austria, la egalitate de puncte în Olanda și pe locul doi în Germania și România. 

Socialiștii - Deși nu prea au uimit, partidele de centru-stânga din Europa au ținut linia, clasându-se pe locul al doilea în țări mari precum Spania și Italia și pe un strâns al treilea loc în Franța, unde Raphaël Glucksmann pare să fi resuscitat centrul-stânga. În România, PSD a reușit să obțină un scor de peste 50% împreună cu PNL, ceea ce aduce puncte și voturi în viitorul Parlament European atât pentru PPE, cât și pentru S&D.

Péter Magyar -  Un aliat devenit rival al premierului ungar Viktor Orbán a devenit imaginea de necontestat a opoziției din Ungaria, obținând aproximativ 30% din voturi după ce și-a aruncat pălăria în ring la începutul acestui an. A trecut primul mare test electoral. 

Roberta Metsola - Președinta malteză a Parlamentului European a obținut un nou mandat după ce a adunat peste 87.000 de voturi. Presa malteză a relatat că ea a devenit cel mai votat candidat la alegerile europarlamentare de când Malta a aderat la UE. 

Pierzătorii alegerilor europene

Emmanuel Macron - Președintele Emmanuel Macron a cerut duminică organizarea de alegeri parlamentare anticipate, după ce tabăra sa a pierdut în fața partidului de extremă al lui Marine Le Pe la o diferență uriașă de circa 15%. El se mai jucase cu această idee anul trecut, după ce a fost învins la ultimele alegeri generale din Franța, dar puțini se așteptau la această mișcare acum.

Olaf Scholz - Social-democrații cancelarului german au fost zdrobiți de creștin-democrații de centru-dreapta și de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania. Cu doar 14% din voturi, SPD a obținut cel mai slab rezultat la un scrutin național din ultimul secol. Scholz se confruntă cu apeluri din partea centrului-dreapta de a face ca Macron și de a convoca alegeri anticipate.

Verzii - După o performanță puternică în 2019, Verzii au primit o lovitură în Germania, scăzând de la 21 de locuri la circa 12. Abia au reușit să obțină niște locuri în Franța și au pierdut în Portugalia. În total, Verzii au pierdut aproximativ 20 de locuri, Făcându-și curaj, unul dintre candidații principali ai partidului, europarlamentarul olandez Bas Eickhout, a declarat că Verzii vor încerca să joace un rol „constructiv” în discuțiile pentru sprijinirea viitoarei Comisii Europene, asta dacă Ursula von der Leyen este interesată să discute cu ei.

Viktor Orbán - Liderul naționalist maghiar s-a descurcat mai rău decât se aștepta, după ce s-a confruntat cu o provocare acerbă din partea maghiarilor. Deși partidul său, Fidesz, a obținut 43,8% din voturi, acesta a fost cel mai slab rezultat obținut vreodată la alegerile pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, Bruxelles-ul va urmări dacă el își manevrează eurodeputații în grupul naționalist Conservatorii și Reformiștii Europeni, dându-i un alt impuls Georgiei Meloni, mai scrie Politico Europe. 

Matteo Salvini -  Partidul vicepremierului italian, care a obținut 34% din voturi în 2019 și care prezidează în prezent grupul de extremă-dreapta Identitate și Democrație, a reușit de această dată să scoată mai puțin de 9% din voturi. 

Marea provocare a extremei drepte

Pentru a afecta politica UE, partidele de extremă dreapta din întreaga UE vor trebui să se unească, pentru a avea mai multă putere, arată o analiză BBC. Și asta e o provocare, pentru că au priorități naționale diferite și există diferențe profunde, cum ar fi cât de mult să sprijine UE Ucraina împotriva Rusiei.

O problemă care afectează viețile tuturor cetățenilor UE, pe care dreapta a influențat-o deja, este apoi reforma mediului. Este o prioritate care costă UE trilioane de euro, blocul comunitar ambiținându-se să devină lider mondial în acțiunea climatică. Numai că fermierii din întreaga UE au organizat proteste în masă cu privire la regulile de mediu pe care le etichetează incorecte și ruinătoare. 

Contribuabilii din UE, confruntați cu criza costului vieții, sunt din ce în ce mai sceptici și se opun chiar noilor reguli de mediu, fiind puși să cumpere noi sisteme de încălzire pentru locuința lor sau să-și schimbe mașinile cu unele mai puțin poluante. 

Dreapta dura din Europa s-a folosit la maxim de nemulțumirile lor pentru a se prezenta drept vocea poporului, luând fața „elitelor îndepărtate” de la Bruxelles și din guvernele naționale. Rezultatul: sub această presiune, o serie de reglementări de mediu ale UE au fost reduse sau abrogate, inclusiv una care reglementează regulile privind pesticidele.

Unii naționaliști de extremă-dreapta devin din ce în ce mai populari pentru a atrage mai mulți alegători, iar un număr tot mai mare de politicieni de centru-dreapta au imitat limbajul extremei drepte pe probleme fierbinți precum migrația și mediul, în încercarea de a-și păstra susținătorii. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu mă bucur mult pentru rezultatul de 6,2 % obținut la europarlamentare de Alianța Sahra Wagenknecht pentru Rațiune și Dreptate (germ. Bündnis Sahra Wagenknecht für Vernunft und Gerechtigkeit, abr. BSW). Deci 6 mandate. La prima vedere nu pare cine știe ce, însă este un rezultat remarcabil pentru un partid înființat abia la începutul anului curent.

    Și, cel mai interesant, prin acest rezultat, Sahra Wagenknecht a rupt gura târgului, fiindcă a obținut mai mult decât dublu față de fostul ei partid, din care a fost nevoită să plece: DIE LINKE - Partidul Stângii din Germania a obținut doar 2,7 %.

    Foarte rău că la europarlamentare alegătorii nu pot vota și partide din alte state UE decât cel de domiciliu. Ar trebui să se poată! Eu aș fi votat și aș vota oricând cu BSW din Germania, fiindcă Sahra Wagenknecht și partidul ei clar mă reprezintă mai mult decât oricare dintre partidele românești.

    Sahra Wagenknecht este un politician model și un adevărat lider. Are tot ce trebuie: inteligență și rațiune, competență profesională (este doctor în economie), corectitudine, ținută și alură intelectuală (clar nu e țață și mahalagioaică precum șoșoaca la noi!), elocință și limbaj îngrijit și elegant, dar nesofisticat inutil și, nu în ultimul rând, carismă.

    Foarte rău că noi aici în România nu avem nici politicieni ca Sahra Wagenknecht și nici partide ca al ei. La noi toți se întrec să înființeze o puzderie de partide de dreapta și de extrema dreaptă, dezechilibrând eșichierul politic, deoarece nu există niciun partid cu șanse reale de a trece pragul electoral în alegeri și care să se situeze și mai la stânga decât PSD.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Va urma o perioadă deosebit de interesantă.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Bine ca in Ungaria 30% castiga iar 43% pierde si sa nu uitam ca acolo au fost doar europarlamentare unde primarii nu s-au implicat ca la noi. Cand a fost cazul la noi, USR a luat cat PSD.
    • Like 1
  • andrei andrei check icon
    "Să ne uităm peste gard: Franța devine „bolnavul” Europei." hahaha. cum sa fie bolnavul europei daca francezii nu vor imigranti? e ca si cum lumea ti-ar zice tie ca esti un rasist si extremist ca nu accepti sa iti intre in casa 20 de oameni ai strazii si dupa e resposabilitatea ta sa ii hranesti.

    asocierea asta pervesra de timpul "cine nu e cu noi e clar extrema dreapta" pentru a denigra si a inchide gura oricui critica politicile astea sinucigase au fost observate. lumea s-a saturat de extrema stanga.
    • Like 3
    • @ andrei
      Valentin check icon
      Definiția extremismului este complexă. Poate ar fi mai bine să vă informați.
      • Like 1
  • Valentin check icon
    Adevărul este că am avut o extremă stângă progresistă care a exagerat lucrurile cu mult peste suportabil, trezind instinctele extremei drepte. Practic am căzut dintr-o extremă în alta. Seamănă cu ce se întâmpla între cele două războaie mondiale, când extrema dreaptă era văzută ca salvatoare în multe țări. O perioadă de pace și prosperitate - numită și La Belle Epoque - și care a sfârșit în război, lagăre de concentrare și sânge. Rusia, China, Corea de Nord pot forma o axă, la care se pot alia state satelit ca Franța lui Le Pen sau Ungaria. Furtuna se apropie.
    • Like 4
  • IraM check icon
    Corect, fermierii sunt exemplu de extrema dreapta.
    Iar verzii sunt la ... centru.
    OMG!!!!
    • Like 2
    • @ IraM
      Valentin check icon
      Fermierii sunt simpli pioni, nu prea au treabă cu politica. Din păcate cădem dintr-o extremă stângă plină de exagerări stupide într-o extremă dreaptă.
      • Like 1
    • @ Valentin
      IraM check icon
      Gresit. Nu orice pozitie trebuie sa fie dd extrema. Daca zic ca stanga luat-o pe aratura, nu devin automat dd extrema dreapta. Daca ma opun politicilor imigrarii demente, nu devin sustinator al deportarilor...
      • Like 2
    • @ Valentin
      IraM check icon
      .
      • Like 0
    • @ IraM
      Valentin check icon
      De acord cu dvs., problema imigrării nu reprezintă singurul criteriu al extremismului. După cum arată și articolul pe care vi l-am oferit, există multe alte puncte care trebuiesc bifate.
      Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că deși problema imigrării nu e singurul criteriu, ea apare pe agenda TUTUROR formațiunilor de extremă dreaptă. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu pot defini extrema dreaptă doar după acest criteriu, existența lui îmi aduce un semn de întrebare și mă îndeamnă să verific și restul criteriilor. Din păcate, partidul condus de Le Pen ESTE de extremă dreaptă și bifează toate criteriile. Chiar pe toate.
      • Like 0
  • RazvanP check icon
    Political science 101: când câștigi 32% din voturi nu mai ești "extrema dreaptă", ești pur și simplu PRINCIPALA FORȚĂ POLITICĂ DIN FRANȚA!
    You're welcome!
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Titulatura de extremă dreaptă se referă la ideologie, nu la poziția pe care ți-o dau voturile. De exemplu partidul lui Hitler era de extremă dreaptă.
      • Like 3
    • @ Valentin
      andrei andrei check icon
      si ce au ei de sunt de extrema dreapta? care este trasatura prin care sunt numiti extremisti de dreapta?
      • Like 2
    • @ andrei
      Valentin check icon
      Vă trimit mai jos definițiile necesare, atât pentru EXTREMA STÂNGĂ cât și pentru EXTREMA DREAPTĂ. Lectură plăcută!

      https://ro.wikipedia.org/wiki/Extrema_st%C3%A2ng%C4%83

      https://ro.wikipedia.org/wiki/Extrema_dreapt%C4%83
      • Like 1
    • @ Valentin
      andrei andrei check icon
      Practic daca nu vrei o turmă de milioane de imigranți ilegali ești de extremă dreapta. Am înțeles
      • Like 3
    • @ andrei
      Valentin check icon
      Nici măcar nu ați citit ce v-am trimis. Citiți cu atenție și veți înțelege.
      • Like 1
    • @ Valentin
      andrei andrei check icon
      Știu deja care sunt definițiile și știu ca extrema dreapta nu are nicio legătură cu ce insinuează autorul articolului sau in general toată presa de stânga. Doar o tehnica clasica de asociere pe tri a denigra.
      • Like 2
    • @ andrei
      Valentin check icon
      Este evident și de așteptat ca un partid extremist să-și accepte titulatura de extremă dreaptă.
      • Like 1
    • @ Valentin
      andrei andrei check icon
      Interesant mod prin care denigrezi fara să înțelegi, dar încerci sa asociezi niste idei care nu au sens. "Cine nu e cu noi clar e extrema dreapta". Clasic
      • Like 1
    • @ andrei
      Valentin check icon
      Același lucru se poate spune și din partea dreptei. "Cine nu e cu noi e de extremă stângă." Doar ați folosit termenul de stângist. Clasic.
      • Like 1
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Partidul lui Hitler era SOCIALIST și al MUNCITORILOR!
      Cel puțin în denumire...
      "Doctrina" și "orientarea" sunt chestii diferite și pur subiective.
      De exemplu acum "extremă dreaptă" înseamnă pentru intelighentsia eurobssesed pur și simplu "cine nu e de acord cu noi".
      • Like 1
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Tactica "wall of text" sau în cazul de față "wall of links & superior attitude" funcționează doar până la un punct...
      În loc să vă ascundeți în spatele platitudinilor ați putea să-i răspundeți onest interlocutorului la întrebare...
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Dan check icon
      Faptul că un propagandist putinist notoriu pe „Republica”, acest „razvanp”, jubilează la aceste rezultate ale extremiștilor este mai mult decât grăitor.
      Dacă vrem să aflăm ce intenții are putin și pe ce mizează în Europa, e suficient să citim ce au fost trimiși să posteze propagandiștii lui.
      Li s-o fi părând lor că păcălesc românii cu aberațiile lor, dar votanții hauriști și șoșocari oricum nu citeau „Republica”.
      Sper să dispară totuși de pe site astfel de specimene, locul lor e în rusia.
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Dan check icon
      Tu nu ești „interlocutor”, tu ești un propagandist de cea mai joasă speță, în esență un trădător al României, dacă ai fi român.
      Mare tupeul rușilor, Doamne! În Ucraina faceți genocid, în România faceți orice ca să ajungem din nou sub jugul vostru. Vestea proastă pentru voi e că NIMENI de pe „Republica” nu e păcălit de propagandiști rudimentari precum „razvanp”. El e la fiecare articol ce i se ordonă: antieuropean, extremist, antivaccinist, antiamerican, prorus pe față, homofob, misogin, habotnic, în funcție de subiect.
      • Like 2
    • @ Dan
      Valentin check icon
      Chestia cu antieuropenii trebuie luată cu multă atenție. Acește persoane primesc un salariu gras din partea Parlamentului European. Ieșirea noastră din Europa le-ar anula salariul.
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult