Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tamagoyaki sau omletă rulată

Trebuie să zic din capul locului că tamagoyaki e cu năbădăi, nu te judeca prea aspru dacă nu-ți iese din prima, sau dacă-ți iese din prima, e posibil să nu-ți iasă întotdeauna. Dacă mai zic că e nevoie și de o tigaie pătrată, și de o rogojină de bambus pentru sushi, maki-su, te descurajez de tot și nu vreau. Dar nu te descuraja, merită: cu Tamagoyaki se pot face două, trei lucruri interesante: se poate mânca la micul dejun, sau se poate tăia în felii potrivite, urca pe un căluț de orez și iese sushi, sau pe lung, pentru Makizushi.

Ingrediente:

4 ouă potrivite

Apă - 6 linguri

Hondashi – 2 lingurițe

Zahăr – 2 lingurițe

Sos de soia – 1 linguriță

Sake – o linguriță

Sare – o ciupitură

Ulei

Bate ouăle într-un bol, dar cu blândețe, nu în dușmănie ca pentru chec.

Într-un alt bol, amestecă bine apa, hondashi, zahărul, sosul de soia, sake-ul și sarea.

Toarnă amestecul obținut peste ouă și amestecă tot cu blândețe. Dacă ai un bol cu cioc, e foarte bun, pentru că poți turna ușor în tigaie. Dacă nu, poți folosi un polonic.

În Japonia tamagoyaki se face într-o tigaie pătrată, specială. Dacă ai una, foarte bine. Dacă nu, n-ai pierdut nimic, se poate face la fel de bine și cu una rotundă. Important e să fie o tigaie cât mai antiaderentă.

Încinge tigaia la foc mediu și unge-o cu un cocoloș de hârtie de bucătărie îmbibat în ulei. Tigaia trebuie să fie unsă cu o peliculă fină, nu face baie de ulei.

Lasă să cadă câteva picături din amestecul de ou și dacă nu sfârâie, așteaptă să fie tigaia încinsă.

Dacă sfârâie, dă-i bătaie: toarnă un strat subțire din amestec, înclinând tigaia în toate direcțiile, astfel încât stratul să-i cucerească toată suprafața. O să se înfoaie, arată-i cine-i șeful și sparge bulele cu bețișoarele să-și șuiere bâzdâcul pe acolo.

Când stratul de amestec a început să se întărească la bază, dar e încă moale (de preferabil aproape lichid la suprafață), îl rulezi dinspre partea opusă ție, către tine. Când termini de rulat, împingi tot covorul de ou în spate, la marginea tigăii de unde te-ai apucat de rulat.

Și iar. Ungi tigaia cu hârtia de bucătărie. Torni un strat subțire de amestec și ai grijă să acopere tot fundul tigăii: atenție, ridici cu bețele (sau paleta) ce-ai rulat mai devreme să ajungă și acolo. Când noul strat a început să se solidifice la bază, dar să rămână încă moale și aproape lichid deasupra, ai ghicit, rulezi din nou totul ca mai devreme.

După ce l-ai rulat complet, împingi la loc noul covor de ou și repeți operațiunile de mai devreme, până termini toată compoziția. La ultima tură, întorci cu grijă ruloul astfel încât să capete puțină culoare maronie pe ambele părți. Îl răstorni din tigaie pe maki-su (rogojina de bambus pentru sushi), îl înfășori și îl ajuți puțin să capete o formă cât mai apropiată de un paralelipiped dreptunghic, cât e încă fierbinte. Îl lași așa înfășurat încă vreo cinci minute.

Pare complicat, dar totul devine mult mai ușor prin exercițiu și dacă ții cont de următoarele:

Nu uita să ungi tigaia cu ulei înainte de fiecare strat. Peliculă fină, nu baltă de ulei.

Dacă primele straturi nu se rulează bine, nu-i bai. La final, ele vor fi în mijloc, important e ca ultimele să fie de aceeași consistență și grosime.

Focul rămâne la nivel mediu, dacă ți se pare că un strat se arde prea repede la bază, reglează temperatura ridicând tigaia deasupra flăcării. La fel, când rulezi, e bine să faci asta cu tigaia ridicată, astfel până termini de rulat, partea dinspre tine se poate arde.

După cele cinci minute petrecute în maki-su (rogojina de bambus pentru sushi), se taie în bucăți de 1.5 ~ 2 cm.

După ce ți-ai făcut mâna de câteva ori cu rețeta asta, îți mai spun un secret: între straturile de amestec de ou poți pune straturi subțiri din alte ingrediente, cum ar fi wakame sotate în unt și sos de soia, foi de nori, sau dacă vrei să rămâi în zona continentală, brânză feliată, sau bacon. Singura grijă e ca orice ai pune, să fie oarecum la fel de subțire ca stratul de ou, ca să nu se dezechilibreze toată rulada.

***

Pentru restul de rețete, mai vechi și mai noi, nu uita să te abonezi la canalul de YouTube: https://bit.ly/2SMuJUk

Mă poți găsi și pe Instagram aici: https://www.instagram.com/joji_retete_din_japonia/

Dacă nu ai dat încă like paginii de Facebook, o poți face aici: https://www.facebook.com/retetedinjaponia/

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Mie nimic din Japonia nu mi s-a părut mai indigest decât omleta asta. :)
    • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult