Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Taxele tale în 2025. Avertismentul unui profesor de economie: „Eșecul va fi total. Așa cum Cuba a ajuns să importe zahăr, tot așa statul român nereformat va continua să se împrumute și să mărească impozitele, deoarece niciodată nu-i vor ajunge”

Imagine cu Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

„Ce taxe vom plăti din 2025?” - e întrebarea pe care și-o pune din ce în ce mai des și mediul de afaceri. În spațiul public au apărut deja speculații despre faptul că s-ar putea majora cota generală de TVA, iar unii experți fiscali atrag atenția că viitoarea guvernare ar putea introduce chiar un nou nivel al impozitului pe venituri. În tot acest context, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţine necesitatea corecţiei fiscale, care este principala problemă a României din punctul său de vedere, subliniind și faptul că ajustarea nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, ci trebuie suplimentate şi veniturile bugetare. 

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan spune într-un interviu pentru Republica că dacă România va fi condusă cu aceeași filosofie de guvernare, atunci evident că taxele vor crește și vom asista probabil la o combinație de măriri de taxe: TVA, impozit pe venit, impozit pe proprietăți.

Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 16/2022, din 2025 vor crește impozitele pe proprietate, atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme. HotNews arăta în luna martie că la cum este formulată legislația, se vor lua în calcul grilele notariale, care au valori mari, ceea ce ar duce la majorarea sumelor de plată. Ziarul Libertatea scria la începutul lunii că taxele locale trebuie să fie majorate de anul viitor prin lege și că vor crește în medie cu 50%. Este vorba îndeosebi de impozitele pe care le plătesc locuitorii pentru locuințe și mașinile proprietate personală.

Taxele noastre în 2025 

Guvernatorul BNR a spus recent că este o iluzie că ne putem descurca ca stat cu 26-27% pondere a veniturilor în PIB. 

Profesorul Bogdan Glăvan ține să precizeze că statul român, așa cum se prezintă în prezent, cu siguranță „nu se descurcă” cu venituri bugetare de 27% din PIB. 

Însă asta nu înseamnă automat că trebuie să îmbogățim statul. Ne putem pune numeroase întrebări: merită să avem acest stat, așa cum se prezintă el acum? Răspunsul meu este negativ. Statul român actual oferă numeroase rele publice, în loc de bunuri publice. Ar trebui reformat, ar trebui îmbunătățită resursa umană, calitatea administrației, ceea ce ar duce la creșterea eficienței cheltuirii banului public și inclusiv la creșterea colectării taxelor existente. Creșterea poverii fiscale reprezintă, de fapt, tocmai dovada ineficienței statului. Apropo, taxele au crescut și în ultimii 2 ani, însă ponderea veniturilor fiscale în PIB a rămas constantă; de fapt, în martie 2022 era chiar ușor mai mare decât era în martie anul curent. Repet, după creșteri succesive de taxe!

Dacă România va fi condusă cu aceeași filosofie de guvernare, atunci evident că birurile vor crește, vom asista probabil la o combinație de măriri de taxe: TVA, impozit pe venit, impozit pe proprietăți”, explică Bogdan Glăvan.

Întrebat ce se va întâmpla anul viitor dacă vom avea parte de reforme fiscale care prevăd majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21% și majorarea cotei unice sau introducerea unui nou nivel al impozitului pe venituri, profesorul Glăvan a transmis că aceste măriri de taxe vor avea un impact direct asupra populației, spre deosebire de unele măriri din trecut (impozitul pe cifra de afaceri), care au avut un impact indirect asupra cetățenilor. 

Dar, repet, creșterea taxelor nu reprezintă „o reformă”. Creșterea taxelor este exact ceea ce spune, anume creșterea taxelor. Reforma fiscală este altceva: îndreptarea sistemului fiscal (dar nu neapărat prin majorarea impozitelor mici, se poate face și prin micșorarea impozitelor mari) astfel încât să existe echitate, colectarea mai bună a taxelor existente (altminteri „reforma” este profund inechitabilă), simplificarea legislației fiscale. Dacă România merge înainte pe calea creșterii poverii fiscale, atunci producția, inovația, acumularea de capital vor avea de suferit. În esență, ne vom tăia craca de sub picioare, ne vom reduce ritmul creșterii economice și, în final, vom ajunge să băltim într-un marasm economic, așa cum vedem că au pățit unele țări occidentale. Apropo, mi se pare ridicolă afirmația că România ar trebui să aibă o povară fiscală similară cu a Germaniei sau a Franței, de parcă aceste două țări mai reprezintă vreun model de succes economic”, mai spune Bogdan Glăvan. 

Profesorul Bogdan Glăvan

În ceea ce privește majorarea taxelor locale de anul viitor, Bogdan Glăvan crede că o astfel de măsură înseamnă, pe scurt, subminarea proprietății și construirea unei societăți mai inegale. „Oare pe cine deranjează că românii sunt proprietari? Cine vrea să-i transforme din proprietari în chiriași, cui slujește concentrarea proprietății?” - sunt întrebări pe care și le pune profesorul. Acesta a oferit o explicație pentru Republica și în ceea ce privește corecția fiscală despre care Mugur Isărescu a spus că e necesară.

Conform DEX, corecție înseamnă îndreptarea unor lucruri strâmbe sau pedepsirea unor vinovați. Dacă chiar vrea să corecteze ceva, guvernul ar trebui să-i concedieze pe cei care au elaborat și semnat bugete naționale fantasmagorice, false, care și-au arătat găurile după doar câteva luni de la adoptare. Ar trebui să privatizeze companiile de stat, să le reducă pierderile. Ar trebui să reducă administrația publică, centrală și locală. Ar trebui să nu mai cheltuie bani pe tichii de mărgăritar (de exemplu, BMW-uri pentru polițiști), să facă reducă sistemul pensiilor speciale etc.

Creșterea taxelor nu are cum să reprezinte o corecție. Corecție este un eufemism în acest caz. Creșterea taxelor nu este o corecție, ci intensificarea exploatării fiscale. Astfel, în loc să îndreptăm lucrurile, în loc să corectăm Statul-Leviathan, autoritățile vor să îl hrănească, sî îl facă și mai mare și, evident, mai risipitor. Eșecul va fi total. Așa cum Cuba a ajuns să importe zahăr, tot așa statul român nereformat va continua să se împrumute și să mărească impozitele, deoarece niciodată nu-i vor ajunge, e de părere Bogdan Glăvan. 

Glăvan: „Urmează o nouă țeapă pentru români”

Guvernanții se tem să vorbească despre taxele de anul viitor, iar principalul motiv este teama de a nu ostiliza populația acum, înainte de alegeri. Profesorul Bogdan Glăvan spune că „suntem în fața unei noi fraude politice”.

Să ne amintim, nici în programul de guvernare al cabinetului Ciucă, nici în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu nu s-a suflat vreo vorbă despre creșterea impozitelor, de fapt domnul Ciolacu chiar s-a angajat că nu mărește „nici o taxă și nici un impozit”, dar după scurt timp a impus nu mai puțin de două pagini de creșteri de taxe în noul buget. Acum, partidele de la guvernare pregătesc o nouă țeapă alegătorilor; acum îi momesc la vot, iar după alegeri vor alerga după ei să îi exproprieze”, avertizează profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan. 

Întrebat despre măsurile fiscale care trebuie adoptate de guvernanți pentru ca România să nu intre într-o criză și mai mare. Bogdan Glăvan spune că „trebuie simplificat Codul fiscal și trebuie să revenim la cota unică, astfel încât fiecare să plătească proporțional, fără privilegii”.

Este necesară creșterea calității resursei umane din Ministerul Finanțelor, unde aceiași tiriplici își fac veacul de decenii; nu ne putem imagina o reformă cu aceiași oameni care au distrus finanțele publice. Însă, mai presus, de toate, este necesară raționalizarea cheltuielilor publice. Să nu uităm, taxele nu reprezintă un scop în sine; nu plătim taxe ca să plătim taxe, ci ca să obținem bunuri publice. Statul trebuie să demonstreze că oferă bunuri publice reducând corupția și risipa, asumându-și răspunderea pentru orice eșec, economisind banii în orice agenție sau companie de stat. Când acest lucru se va întâmpla cetățenii vor privi cu încredere spre stat și gradul de conformare fiscală va crește”, mai explică profesorul de economie. 

Profesorul Bogdan Glăvan

Tabloul de moment al României din punct de vedere fiscal

Comisia Europeană a cerut de mai multe ori eliminarea cotelor reduse de TVA și a facilităților fiscale, după cum mai arată Libertatea. 

În privința TVA, România are trei cote: de 5%, 9% și 19%. Cota generală de TVA este de 19%, iar 9% se aplică la alimente, locuințe, panouri solare, mâncare bio și pompe de căldură. 

România a avut și o cotă de 5%, pentru locuințe, dar aceasta a fost majorată anul trecut. Singurele bunuri pentru care mai există TVA de 5% sunt cărțile, ziarele, revistele și manualele, accesul la muzee, plus lemnele de foc și energia termică, se mai arată în analiza Libertatea. 

În ceea ce privește cota unică, părerile sunt împărțite între guvernanți. Liberalii au dat semnale în mai multe rânduri că se opun majorării sau desființării cotei unice, în timp ce social-democrații au ținut să transmită că, de fapt, nici acum nu avem o cotă unică.

În acest moment, impozitul pe profiturile companiilor este de 16%, cel pe salarii și venituri este de 10%, iar impozitul pe dividende este de 8%, se mai preciează în analiza celor de la Libertatea. 

Datoria publică a României crește

Conform Europa Liberă, datoria publică a României a ajuns la o cifră record de 52,4% din PIB. Și crește de la lună la lună. Împrumuturile din luna aprilie se clasează pe locul 3 în topul lunar de pe piața internă și au fost făcute pentru a acoperi creșterile de pensii și salarii. 

Experții atrag atenția că România se împrumută la cele mai mari dobânzi din regiune, iar acest lucru se explică prin lipsa de încredere a investitorilor. În plus, creșterea accelerată a datoriei publice are loc în contextul în care guvernul PSD-PNL a mărit în mod sistematic salariile în sectorul bugetar și pensiile, ceea ce a dus la majorarea deficitului, mai arată Europa Liberă. 

Atenționările Comisiei Europene și ale FMI în privința nesustenabilități acestor creșteri au fost ignorate, iar guvernul condus de Marcel Ciolacu, aflat în an electoral, a continuat aceste creșteri. De altfel, în luna septembrie, când au loc alegerile prezidențiale, va avea loc o nouă majorare a tuturor pensiilor, prin recalcularea acestora, după cea din ianuarie de 13%. 

Analistul economic Constantin Rudnițchi a declarat pentru Europa Liberă că economia funcționează, dar problema e că oricât de mulți bani aduci la buget, ei se duc în cheltuieli și mai mari. „Cu cât economia produce mai mulți bani, cu atât cresc și mai mult cheltuielile, asta e situația cea mai dureroasă. Degeaba ai venituri mai dacă ai cheltuieli și mai mari. Trebuie pus stop la cheltuieli”, a spus acesta.

Anul 2025 va aduce noi majorări pe segmentul taxelor locale pe proprietate 

Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România, declara în luna martie că „în urma aplicării noilor reglementări, de anul viitor, creşterea taxelor şi impozitelor pe proprietăţi (imobile şi terenuri), colectate şi utilizate de autorităţile locale, este inevitabilă”. 

În opinia sa, unul din principalii factori care au stat la baza deciziilor de schimbare a modului de calcul al acestor taxe ţine strict de contextul intern, naţional, unde ne confruntăm cu situaţia în care bugetele locale nu colectează suficiente venituri din taxe şi impozite care să acopere cheltuielile locale, astfel încât să lase loc investiţiilor. De aceea, primăriile solicită constant completări din bugetul de stat, astfel că acestea concurează, de fapt, cu îndeplinirea unor obiective şi investiţii macroeconomice, strategice şi de interes naţional.

Paradigma taxelor locale se va schimba radical: din dependente de centru, autorităţile locale vor trebui să devină din ce în ce mai autonome, se arată în analiza lui Alex Milcev, Soluţia, spune acesta, este o combinaţie între un mod de calcul diferit de cel actual pentru impunerea proprietăţilor, care va duce la creşteri de taxe, şi o mai bună administrare a banului public, prin cheltuieli echilibrate şi investiţii în folosul comunităţii.

Ce vor însemna aceste schimbări pentru fiecare dintre noi? „Dacă vorbim despre persoane fizice, să ne aducem aminte că România e pe locul 1 din UE la procentul de populaţie proprietară de imobile - peste 90% dintre români stau într-o locuinţă proprietate proprie. Toate aceste persoane vor avea un cost sporit în mod semnificativ faţă de cel actual, începând din 2025, care va reflecta şi va fi mai aproape de valoarea adevărată a proprietăţii, iar acest aspect ar putea să producă consecinţe pe termen lung. Dacă ar fi să dăm un singur exemplu, previzibil, este migrarea înspre zone mai ieftine a celor care nu îşi vor permite aceste taxe mai mari pentru proprietăţile lor. Dacă vorbim despre persoane juridice, deciziile de a construi o fabrică, un parc industrial sau un depozit vor fi influenţate în mai mare măsură de nivelul taxelor locale comparativ cu perioadele anterioare”, a mai spus Alex Milcev.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vladix check icon
    Soluția e simpla, impozitarea progresiva la declaratia de venit anuala sau bianuala, cu confiscarea veniturilor nedeclarate si "bonificatii" gen amenda sau puscarie pt persoanele ce aleg sa nu-si declare tot venitul.
    In acelasi timp deduceri de impozit pentru persoanele cu venituri mici.
    • Like 0
    • @ Vladix
      Mhai Nai check icon
      Solutia ta e naiva, simpla si prosteasca. Atat timp cat exista scutiti oficiali si neoficiali, aceasta etoda nu va face decat sa scada numarul celor care au si sa grabeasca impunerea clasei celor "altfel". Incearfa sa lasi frustrarile si sa gandesti obiectiv.
      • Like 2
    • @ Vladix
      Mihai check icon
      O idee buna pentru a depopula si mai mult tara.
      • Like 1
    • @ Mhai Nai
      Vladix check icon
      Atunci toate tarile din nucleul UE sint naive.
      Ce sa zic, numai la noi nu e bine, noi trebuie sa fim originali. Printre altele, e o metoda foarte buna de a reduce coruptia din institutiile statului.
      • Like 0
    • @ Mihai
      Vladix check icon
      Din contra, de abia atunci vor veni cei plecati, pentru ca vor avea condiții omenesti de impozitare, la fel ca in tarile din vest, unde iti poți scade cheltuielile medicale, cele cu bunuri de stricta necesitate, cu educatia copiilor.
      • Like 0
    • @ Vladix
      Mihai check icon
      Nu mai vine nimeni inapoi, sa fim seriosi. Iar la impozitare mai mare nici atat.
      • Like 1
    • @ Vladix
      Mhai Nai check icon
      Impozitarea progresiva e una, scaderea cheltuielilor e alta. Deocamdata deducerea cheltuielilor nu exista, deci impozitarea progresiva nu face decat sa-ti ia banii din buzunar; furt pe fata. Asta in mod sigur ii va convinge pe cei de "dincolo" sa se intoarca intr-un loc in care esti incurajat sa castigi cat mai putin in mod cinstit.
      • Like 2
  • Mihai check icon
    Lucrurile sunt foarte simplu de rezolvat mai ales in acest an cand sunt o gramada de alegeri. Trebuie venit in numar mare la vot si schimbata actuala guvernare pentru ca pur si simplu nu mai face fata si nu poate sa tina cheltuielile sub control, mai ales cele cu personalul bugetar unde sunt angajati tot felul de sinecuristi.
    • Like 8
  • Francisc check icon
    La ce „aparat” de stat avem, putem crește taxele la infinit că tot nu ajung banii. Atâta vreme cât aleșii noștri fac tot ce vor mușchii lor în instituțiile statului fără să-i întrebe cineva de sănătate nu putem vorbi de „democrație”. Sau putem?

    Dacă stai să te gândești, sistemul „democratic” din România funcționează perfect: „boborul” alege după chipul și asemănarea sa! Nu ne place de cei care mai au o umbră de integritate (câți or mai fi, oare?), suntem suporterii unor mincinoși băgați la înaintare de sforarii din spatele scenei.

    Când apare prin cine știe ce minune câte un candidat mai răsărit, îi găsim imediat toate defectele de pe lume și îi dăm în cap. Ce să caute Nicușor Dan în fruntea capitalei? Nu, dom'le! Piedone e românul perfect care merită fotoliul de primar...

    Să fim noi sănătoși și la pungă groși, că mare nevoie au aleșii de taxele noastre!
    • Like 8
    • @ Francisc
      O mică observație: se spune "fac ce VREA mușchii lor".
      De ce nu se schimbă nimic de 34 de ani și se tot rotesc PSD-iștii cu PNL-iștii (sau joacă hora împreună, ca acum)? Pentru că foarte mulți, de foarte mulți ani încoace, nu mai au nicio speranță că s-ar putea schimba ceva în bine. Acești foarte mulți care au renunțat demult să-și exercite dreptul la vot (dar și obligația civică, aș zice eu), ar face bine să se gândească la copiii și la nepoții lor și să meargă la vot, înainte să ne îndatoreze bicefalii ăștia cu un PIB întreg (sau chiar cu mai mult de un PIB, pe modelul ălora mai din vest).
      • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      Francisc check icon
      Aveți dreptate cu mica lecție de gramatică, domnule Tarlea. De faptul că PSD și PNL joacă hora împreună de 30 de ani, schimbând pălăriile între ei, nu sunt vinovați cei care nu s-au dus la vot, ci noi, ceilalți care am votat acceptând minciuna și palavrele (ca să nu spun mai mult!) lor atâta vreme...

      Despre vot ca obligație civică am „întrebat” ChatGPT-ul și iată ce răspuns am primit. Citez:

      „Este votul o obligație civică?

      Votul reprezintă un pilon fundamental al democrației, fiind modalitatea prin care cetățenii își exprimă voința politică și influențează direcția în care se îndreaptă societatea. Aceasta ne conduce la întrebarea esențială: este votul o obligație civică?

      Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să explorăm mai întâi conceptul de obligație civică. Obligațiile civice sunt acele datorii pe care le avem față de comunitatea în care trăim și care asigură funcționarea corectă și justă a societății. Ele includ respectarea legilor, participarea la jurii, și, în anumite țări, chiar și serviciul militar. Votul, ca parte a acestor obligații, este văzut de mulți ca fiind esențial pentru menținerea unui guvern reprezentativ și pentru legitimitatea procesului democratic.

      Argumentele în favoarea considerării votului ca o obligație civică se bazează pe ideea că participarea electorală este necesară pentru a asigura că guvernul reflectă cu adevărat voința poporului. Un sistem democratic funcțional depinde de participarea activă a cetățenilor săi. Dacă un număr semnificativ de persoane alege să nu voteze, rezultatele alegerilor pot fi distorsionate, iar deciziile politice pot fi influențate disproporționat de grupuri minoritare, dar bine organizate. În acest context, votul nu este doar un drept, ci și o responsabilitate esențială pentru asigurarea unei reprezentări echitabile și pentru prevenirea tiraniei unei minorități asupra majorității.

      Un alt argument important este că votul educă și responsabilizează cetățenii. Procesul de a decide pentru cine să votezi implică informare și gândire critică, ceea ce duce la o conștientizare mai profundă a problemelor societale și a soluțiilor posibile. Prin participarea activă la alegeri, cetățenii devin mai implicați și mai conștienți de impactul politicilor publice asupra vieții lor zilnice.

      Pe de altă parte, există și argumente împotriva obligativității votului. Unii susțin că votul trebuie să rămână un drept și nu o obligație, deoarece libertatea de a alege include și libertatea de a nu participa. Obligația de a vota poate fi văzută ca o formă de coerciție, care contravine principiilor libertății individuale. În plus, un vot obligat poate să nu reflecte adevăratele opinii politice ale individului, ducând la rezultate care nu sunt autentice sau reprezentative.

      Criticii obligativității votului mai argumentează că aceasta nu garantează neapărat un electorat informat. Dacă oamenii sunt forțați să voteze, dar nu sunt interesați sau informați despre alegeri, rezultatele pot fi afectate de voturi neinformate sau aleatorii. În acest caz, obligativitatea votului ar putea submina calitatea procesului democratic în loc să o îmbunătățească.

      În concluzie, votul poate fi văzut atât ca un drept fundamental, cât și ca o obligație civică importantă. Argumentele în favoarea obligativității subliniază necesitatea participării pentru a asigura un guvern reprezentativ și pentru a responsabiliza cetățenii. Pe de altă parte, respectarea libertății individuale și preocuparea pentru calitatea votului argumentează împotriva obligativității. Echilibrul dintre aceste perspective poate fi găsit prin încurajarea participării la vot prin educație civică și campanii de conștientizare, mai degrabă decât prin impunerea unei obligații legale stricte. Astfel, cetățenii ar fi motivați să participe activ la viața democratică din proprie inițiativă, recunoscând importanța votului pentru binele comun.”

      Eu sunt de părere că votul este un drept și mă opun categoric transformării lui în obligație civică. Sunt cetățean și atunci când nu particip la vot!

      Fac o precizare: în cei 34 de ani ai „democrației originale” „implementate” de Ion Iliescu am absentat o singură dată de la vot. Se întâmpla în „finala prezidențială” din 2000. Mi-am zis atunci că ar trebui să-mi pice mâna ca să aleg între Iliescu și Vadim...


      • Like 2
    • @ Andrei Tarlea
      Francisc check icon
      Am mai pus o întrebare ChatGPT-ului:
      „Poate schimba o participare masivă la vot rezultatele alegerilor?”

      ChatGPT a răspuns instantaneu:

      „Da, o participare masivă la vot poate schimba semnificativ rezultatele alegerilor. Există mai multe motive pentru care o prezență ridicată la urne poate influența rezultatul electoral:

      Reprezentativitate mai mare: O participare masivă asigură o reprezentare mai exactă a voinței populației. Când mai mulți cetățeni votează, alegerile reflectă mai bine preferințele și interesele unei game mai largi de oameni. Astfel, rezultatele devin mai reprezentative pentru ansamblul societății.

      Reducerea influenței grupurilor minoritare organizate: La alegerile cu o prezență scăzută, grupurile bine organizate și mobilizate pot avea o influență disproporționată asupra rezultatelor. O participare masivă diluează acest efect, asigurând că vocea majorității este mai bine auzită.

      Mobilizarea segmentelor subreprezentate: Grupurile care, de obicei, votează în număr mai mic - cum ar fi tinerii, minoritățile etnice sau cei cu venituri mici - pot avea un impact considerabil dacă participă masiv la vot. Acest lucru poate duce la rezultate electorale diferite, deoarece interesele și prioritățile lor ar putea fi diferite de cele ale grupurilor care votează în mod tradițional.

      Schimbarea dinamicii electorale: Partidele politice și candidații își adaptează campaniile în funcție de așteptările privind participarea la vot. O participare masivă, mai ales dacă este neașteptată, poate surprinde anumiți candidați și partide, schimbând dinamica campaniei și redistribuind sprijinul electoral.

      Creșterea legitimității alegerilor: O prezență ridicată la vot conferă o mai mare legitimitate rezultatelor alegerilor. Acest lucru este important pentru stabilitatea politică și pentru acceptarea rezultatelor de către toți participanții la procesul democratic.

      Un exemplu notabil al impactului unei participări masive la vot este alegerea președintelui american Barack Obama în 2008. Campania sa a mobilizat un număr record de alegători tineri și minoritari, contribuind semnificativ la victoria sa. De asemenea, în Marea Britanie, referendumul pentru Brexit din 2016 a avut o prezență la urne de 72,2%, o cifră mare comparativ cu alegerile generale anterioare, și a dus la un rezultat neașteptat pentru mulți analiști politici.

      În concluzie, o participare masivă la vot are potențialul de a schimba considerabil rezultatele alegerilor, influențând atât reprezentativitatea cât și legitimitatea acestora. Mobilizarea largă a electoratului asigură o mai bună reflectare a voinței populației și poate conduce la schimbări importante în peisajul politic”.

      De foarte mulți ani mă străduiesc să explic în cercul meu de cunoștințe că secretul schimbării e însăși schimbarea aleșilor. Când te simți tras pe sfoară o dată, a doua oară alegi pe altcineva. Sigur că nu o să ai niciodată garanția că noua alegere e cea perfectă, dar măcar rămâi cu iluzia că nu te-ai lăsat păcălit din nou de aceleași personaje...

      În România de azi e foarte greu să faci diferența între stânga și dreapta, la câte „mișcări de trupe” se fac în cele două partide care ne tot conduc. Alegi un liberal și te pomenești că se transformă mintenaș în social-democrat. Sau invers...

      La mine în comună anul ăsta e o situație „specială”, că tot suntem sufocați de „speciali”: viceprimarul în funcție, ales pe listele PSD, candidează împotriva primarului (tot de la PSD) de pe listele ADU, adică dreapta unită. Ce-mi rămâne de făcut? Să votez dreapta asta unită sau să nu mă duc la vot?...

      Din experiența trăirii știu că „transferurile” astea de „jucători politici” nu aduc nimic bun pentru comunitate. Sunt doar mijlocul prin care niște unii își ating ambițiile personale. Însă, ținând seama că primarul aflat încă în funcție are în spate 6 mandate, votez „schimbarea”.

      Și uite-așa voi ieși (dacă apuc!) la pensie, mulțumit că am apucat în sfârșit să fiu reprezentat de un primar de dreapta, așa cum mi-am dorit de când mă știu...
      • Like 2
    • @ Francisc
      M-am exprimat greșit când am scris "obligație civică". Nu am vrut să se interpreteze ca un act coercitiv, ci ca o chestiune de care fiecare individ să fie conștient că este necesară, participarea la vot urmând să fie, bineînțeles, informată, responsabilă și mai ales liber consimțită. GPT a răspuns elocvent.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult