Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Copiii care nu au fost niciodată la școală reacționează la fel ca toți ceilalți în fața tehnologiei. Aceste dispozitive sunt atât de intuitive, încât pur și simplu sunt nediscriminatorii”

RoboHub

La RoboHub, un spațiu colorat din centrul Bucureștiului, Asociația e-Civis le oferă unor copii care provin din medii cu provocări șansa să își dezvolte competențele digitale. La cursuri, aceștia învață să programeze dispozitive precum ozoboții și microbiții, să realizeze proiecte cu ajutorul plăcilor Arduino sau să scrie ei înșiși codul ce dă formă lumii Minecraft. „Pentru copiii care primesc burse sociale, cursurile sunt gratuite, în timp ce pentru cei care provin din familii cu venituri de până în 4.000 de lei, ele sunt parțial subvenționate, costul cursurilor fiind de 150 de lei pe lună”, spune Ana-Maria Stancu, președinta Asociației e-Civis, care a adus aceste cursuri și în 10 școli din câteva județe sărace din sudul României. 

La cursurile „Everyone digital”, organizate cu sprijinul Microsoft România, în cadrul programului Alt Viitor, copiii pun în mișcare, folosind coduri de culoare, ozoboți - mici dispozitive semisferice care urmează circuitele desenate de copii. Sau își pot face un portofel inteligent, care să îi ajute să știe câți bani au mereu în buzunar, cu ajutorul unui Microbit. Sau pot programa, folosindu-se de cunoștințe elementare, un semafor cu leduri, conectând Microbit-ul la o placă Arduino. 

Scopul tuturor aceste exerciții este acela de a se familiariza cu lumea digitală și cu noile tehnologii și a învăța că le pot folosi în avantajul lor.  

„Nu vezi nicio diferență între copii, inclusiv copiii din plasament sunt fix precum cei care vin cu părinții”

Unii dintre cursanții RoboHub provin din centre de plasament, alții din familii care locuiesc în locuințe improvizate, fără acces la utilități.

„Nu vezi nicio diferență între copii, inclusiv copiii din plasament sunt fix precum cei care vin cu părinții. Nu există nicio diferență, aceste dispozitive sunt atât de intuitive și de ușor de folosit, încât pur și simplu sunt nediscriminatorii în modul în care sunt proiectate”, explică Ana-Maria Stancu. Dispozitivele pot fi folosite cu succes, crede ea, pentru a-i atrage pe copii spre școală și pentru a-i ajuta să recupereze mai ușor decalajele. Și-a dat seama de acest lucru când a instruit la RoboHub câteva grupe de copii incluși în programul organizației Teach for Romania.

„Sunt copii din zona Gara de Nord, care stau în case improvizate. Nu au apă acasă să se spele, nu au fost școlarizați, de abia acum au intrat în sistemul de educație cu Teach for Romania. Copiii care nu au fost niciodată la școală reacționează la fel ca toți ceilalți în fața tehnologiei”, a văzut ea. 

A impresionat-o Iulian, băiețel de 11 ani, care a început mai târziu școala. „Acel copil are o înclinație naturală către tehnologie, ne-a surprins pe toți. Acasă dezmembra singur jucării pentru a-și face altele singur. Este foarte concentrat și are foarte mult bun simț”, spune Ana-Maria Stancu.

O nouă metodă de a învăța scrisul și cititul

Vrea să dezvolte un sistem în care să îi învețe pe copii să scrie și să citească cu ajutorul ozoboților. „Copiii desenează literele, iar ozoboții parcurg circuitul format din litere. E altceva când învață să scrie pentru ozoboți. Sau când învață să facă adunări și scăderi cu ajutorul microbiților”, crede ea.

În cadrul proiectului derulat de E-Civis, elevii din 10 școli din trei județe sărace din sudul României, Giurgiu, Călărași și Teleorman beneficiază de module de informatică. În unele dintre acestea a avut parte de surprize plăcute. „Nu toate școlile și nu toți profesorii sunt la fel, dar într-o școală din Teleorman am găsit o doamnă directoare, profesoară de TIC, foarte entuziasmată de proiect, care a mai adus și doi profesori la cursurile ținute de voluntarii noștri, ca să observe ce se întâmplă și să poată replica modelul. Cred că de la astfel de oameni începe schimbarea”, spune Ana-Maria Stancu.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult