Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Tirania oamenilor frumoși

Instagram selfie

Foto: Guliver Getty Images

E un lucru ȋndeobște cunoscut că tot romȃnul, cu mic, cu mare, se ȋnconjoară de oameni frumoși. E semnul distinctiv al rafinamentului aristocratic de care e capabil societatea noastră ȋn formula ei extinsă. De la tanti Coca din supermarket pȃnă la VIP-uri, șefi de partide și manageri de multinaționale, toți, fără excepție, și-au blindat cercul de cunoștințe cu oameni frumoși, minunați, o adevărată binecuvȃntare pentru planeta pe care, ȋntȃmplător, locuim cu toții.

După cum zice și cȃntecul, ȋn Romȃnia stau la fiecare margine de drum pomul copt și omul bun… și frumos!

Dacă, printr-un ghinion al sorții, cercul tău de prieteni e alcătuit din oameni normali, situați ȋn zona gri a spectrului ȋn cauză, frustrarea că ai aparține unei colonii de leproși social și că nu trebuie să mai aștepți mult pȃnă vei fi stigmatizat devine tot mai persistentă.

Și, totuși, ce fac acești oameni frumoși? Cu ce ies ȋn evidență? Ce ȋi deosebește de restul? Și, foarte important: ȋn Romȃnia, cu excepția unor insulițe de frumusețe ambiguă, mai există și altă categorie ȋn afara oamenilor frumoși ? Sau, de la Burebista ȋncoace, suntem toți parte din clubul elitist al oamenilor frumoși?

Priveliștea Romȃniei actuale te năucește, pur și simplu: avem a face cu tabăra oamenilor frumoși din PSD care ȋnfruntă tabăra oamenilor frumoși din USR-PLUS și PNL; avem oamenii frumoși din clanul Sportivilor, oamenii frumoși care colectează banii lui Nuțu Cămătaru și oamenii frumoși, cu sau fără mustață, care merg nevinovați la zdup; avem oamenii frumoși cu labele pe justiție și oamenii frumoși care cer jos labele de pe justiție; oamenii frumoși care ridică un spital și oamenii frumoși pentru care vaccinul este cipul lui Belzebut; oamenii frumoși cu WC la capătul curții și oamenii frumoși hialuronici, botoxați și photoshopați; oamenii frumoși de pe Facebook și Insta și oamenii frumoși din fața televizorului care-și ȋnfrumusețează ziua urmărind pățaniile și muzica frumosului Salam; oamenii frumoși și agramați, dar cu master, și oamenii frumoși care nu știu ce e ăla un analfabet funcțional, pentru că sunt analfabeți funcțional; mai sunt oamenii frumoși care trăiesc de pe o zi pe alta și oamenii frumoși care au murit, fiindcă nu au mai putut trăi de pe o zi pe alta…

Și așa mai departe…

Inerent, se ivește nedumerirea: frumoși, frumoși, dar ce facem cu atȃta frumusețe ? La ce ne folosește că dăm pe dinafară de oameni frumoși? Și ce facem cu surplusul, unde ȋl ȋndesăm ? Urmăm politica statelor colonialiste din secolul al XIX-lea și căutăm noi piețe de desfacere pentru excedentul de producție autohtonă a frumuseții? Ȋl trimitem ȋn alte țări, cum ar fi la căpșuni ȋn Spania, ȋn construcții ȋn Germania și la spălatul la fund al moșnegilor ȋn Italia?

Îți recomandăm

De asemenea, cu atȃta densitate de romȃni frumoși pe metrul pătrat, de ce există, totuși, corupție? De ce nu avem spitale, drumuri, școli moderne? Oamenilor frumoși din Romȃnia nu le-ar plăcea să se bucure de ele?

Nașpeții din Germania, Franța, Italia și Marea Britanie au parte de toate astea, de ce romȃnul frumos nu le vrea? Din fudulie le refuză? Noi suntem mulțumiți doar să fim admirați pentru frumusețea noastră ȋnnăscută? Fiindcă suntem Apolo și Afrodita, nu Hefaistos și Demetra?

Prin urmare, ȋncă o dată, cu ce ne ajută că suntem oameni frumoși? Frumosul romȃnesc are cumva capacitatea de albire a detergenților speciali care, spre deosebire de frumosul obișnuit, reduce cu pȃnă la 99% tarele ereditare ale poporului?

Sau utilitatea lui e strict de ordin estetic, să ne gȃdile extatic pe șira spinării? Te uiți la un romȃn frumos și rămȃi paf restul zilei, ca ȋn fața unei sculpturi de Michelangelo : «Măi, am stat azi o oră jumătate ȋn trafic… la dus…și ȋncă pe atȃt, la ȋntors, dar ȋn timpul ăsta m-am simțit răscumpărat, căci am văzut la semafoare nu mai puțin de o mie de romȃni frumoși. Toți, romȃni frumoși ca mine…» 

Apropo, ȋn țara oamenilor frumoși, unii suntem mai frumoși ca alții sau fiecare e la fel de frumos ca oricare altul? Spre exemplu, Viorica Dăncilă e un om la fel de frumos ca Bianca Drăgușanu, Maria Grapini și Elena Udrea sunt doi oameni la fel de frumoși ca niște profesoare din Fieni, Codrin Ștefănescu, Marian Oprișan, Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu, Rareș Bogdan și Vasile Blaga sunt șasă oameni frumoși ca restul romȃnilor?

Pentru că, dacă utilizăm criteriul fizic, distingem mai multe niveluri de frumusețe, iar dacă apelăm la criteriul moral, ori la gradul de implicare socială, așijderea.

Îți recomandăm

Și dacă folosim, pe fiecare din aceste paliere, o frumusețe graduală, pe cea de la baza piramidei o putem numi, formal, nașpețime? Se supără careva? Ȋn sensul că ea, indiscutabil, rămȃne tot frumusețe, dar una care, ȋn cursul procesului tehnologic de fabricație, dă naștere unor erori care, identificate la o ființă umană, ne ȋndreptățesc să ȋi atribuim un semn contrar celei din vȃrful piramidei. Așadar, nașpețimea e o frumusețe de semn contrar. Cum sunt ȋngerii din Grădina Raiului și, jos, ȋn Infern, Lucifer, care-i tot un ȋnger, dar unul căzut din drepturi. Dar ȋnger, ȋn esență. Și, la cum arată ȋn serialul ăla de pe Netflix, unul al dracu’ de sexy!

De altfel, Victor Hugo afirmase, tot cu gȃndul la Lucifer, că Le laid, c'est la grimace du diable derrière le beau, care, sintetic, s-ar putea comprima prin formula Nașpețimea e și ea frumoasă.

Pentru o clarificare amănunțită, recomandat ar fi, consider, să existe un sistem instituționalizat de reglementare și control al frumuseții, cu bareme și punctaje pentru fiecare domeniu ȋn parte.

Pȃnă una alta, cu astea ȋn minte, poate ne va fi mult mai ușor să ȋnțelegem, cȃnd tanti Coca va pretinde că X e un om frumos, că de aici nu rezultă automat că X e frumos din cap pȃnă ȋn picioare sau pe anumite segmente pe care tanti Coca, ca să ȋntrețină suspansul, ne lasă nouă plăcerea să le descoperim, ci că X e un om a cărui frumusețe poate integra ȋn ansamblul ei porțiuni generoase din frumusețea de la baza piramidei, aia formal intitulată nașpețime.

Altminteri, gȃndiți-vă, de ce talentele maestrelor ȋn make-up, ale hairstylist-ilor și artiștilor ȋn unghiuțe s-ar bucura de atȃta cinste? De ce ar simți X nevoia să accentueze și mai mult frumusețea sa de om frumos apelȃnd la aceștia, cȃnd tanti Coca a dat deja verdictul: ești un om frumos!?

Nu e de ajuns ? De ce să-ți dorești să fii mai frumos ca un om frumos ? Nu e ăsta păcatul trufiei ? Nu pentru asta a fost alungat Lucifer, cel mai iubit fiu al Domnului ?

Ca să nu o lungim, bine, suntem un popor de oameni frumoși și, după unii, cam rupți ȋn cur și goi la mansardă, dar să vedem partea plină a paharului : dacă nu am extirpat corupția din societate, cel puțin, am eliminat nașpețimea din(tre) noi !

Iar lucrul acesta se vede cu ochiul liber : pe stradă, ȋn trafic, pe social media, ȋn instituțiile statului… peste tot.

Numai și numai oameni frumoși ȋntȃlnești.

Ce mai, o fericire…

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    Subiect delicat și prea adevărat. De-asta se abține lumea de la comentarii.
    • Like 0
  • Ce te iei, ba, de mine !??
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult