Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Toate ferestrele noastre în noaptea Învierii. Credincioșii ortodocși au dat de Paști o lecție de cumințenie, decență și demnitate

Ferestre Paști

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

În vreme de pandemie, când primim iar lecția dură a fragilității democrației, când privim neputincioși la ce se întâmplă, când suntem într-o așteptare tristă și fără răspunsuri, când nu mai știm ce sau în cine să credem, pentru că, vorba lui Topârceanu, zboară vești contradictorii, când ne dăm seama că, într-adevăr țara aceasta este la porțile Orientului, poate pentru că sunt Paștile, mi-am amintit de un articol a lui Nae Ionescu.

„Simone, dormi?” De trei ori s-a întors Iisus către ucenicii Lui, cei mai aproape ai Lui, și le-a cerut să vegheze pentru El. Și de trei ori ei L-au părăsit – adormind întru osteneala lor: și nu știau ce să răspundă, că erau ochii lor îngreunați de somn....

De ce le-a cerut să vegheze? Ca să-L păzească?... Nu a făcut-o. Pentru că el mergea la moarte – voia să meargă. În ceasul în care soarta Lui se împlinea, El le cerea să privegheze – să fie cu El. Iar ei au adormit. Nu au fost. Deși iubirea Lui pentru ei avea să sfărâme porțile iadului.

Simon Petru doarme. Și noi toți – ca el”.

În această adormire a venit însă, iată, lumina sfântă la Ierusalim, care, așa cum a spus patriarhul, trebuie să intre în casa sufletelor noastre.

Cred Doamne, ajută necredinței mele. Credința mea e slabă și puțină. Dar, cu toate acestea, îmi pun nădejdea în ea.

Poate pentru că în copilărie, în fiecare duminică, mă duceam cu mama la biserică.

Poate pentru că bisericile noastre ortodoxe sunt atât de calde și pline de povești și îți dau acea senzație de acasă. Cu tot respectul pe care îl am pentru celelalte religii, mă bucur că m-am născut într-o familie de țărani ortodocși.

Pentru că așa cum spune celălalt Noica, părintele Rafail, „mă găseam în Biserica Ortodoxă, a cărei atmosferă o recunoșteam. Eram în Casa Tatălui meu, dar un înstrăinat și am trăit dureros și bucuros starea Fiului risipitor... Căci, dacă n-aș fi trăit ortodoxia ca un convertit, poate că n-aș fi putut niciodată să o văd în frumusețea ei strălucitoare”.

De 30 de ani această țară încearcă să-și găsească locul într-o lume în continuă mișcare. Am sperat că s-a așezat pe drumul cel bun atunci când a aderat la NATO și a devenit membră a Uniunii Europene.

Așa hulită cum e în aceste zile, biserica și mai ales credincioșii au dovedit în noaptea Învierii decență, demnitate și responsabilitate. Preoții, deși se adaptează vremurilor și pandemiei, au reușit, iată, să aducă lumina în sufletele oamenilor. Nimeni nu a încercat să fenteze regulile, n-au existat turme de habotnici decerebrați care să ia cu asalt porțile bisericilor - așa cum s-au descris scenariile apocaliptice ale ultimelor zile.

În bisericile noastre, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la fel ca în toate duminicile din urmă și în aproape tot postul, preoții au slujit singuri.

Patriarhul nu a intrat în polemici. Și-a transmis mesajul în singurătate, așa cum a făcut-o și Papa Francisc. Mulți, poate, vor spune că a greșit, că greșește, mai ales după mult discutatul „acord” cu MAI. E dreptul lor.

Îți recomandăm

E dreptul fiecăruia de a căuta să dea un răspuns lumii. E dreptul fiecăruia de a încerca să o facă, fie cu un zâmbet, fie cu o piatră.

Dar cred că noaptea de Înviere a fost cum nu a mai fost.

Mă gândesc la emoția aceasta, până acum nemaitrăită, de a sta fiecare dintre noi, la ferestrele caselor noastre, unde stăm închiși, departe de lume, dar în lume, la miezul nopții, cu o lumânare aprinsă și cântând „Hristos a înviat”. Lumea a cântat la balcoane, și-au urat unii altora „Hristos a înviat”/ „Adevărat a înviat”, la geamuri au fost aprinse lumânări.

Cred că emoția aceasta a topit atât de clamata distanțare socială și ne-a ostoit dorul de îmbrățișarea aceea caldă și bună, pe care nu o va putea înlocui nicio realitate virtuală, niciun emoticon și nici o rețea socială.

Întotdeauna, când ne simțim izolați și singuri, ne rămân credința și speranța.

Le-am trăit împreună la miezul nopții, când am rostit „Hristos a înviat!”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un citat din Nae Ionescu? Pai de ce nu direct din Zelea Codreanu?
    • Like 0
  • Stimata autoare, evident, traiti intr-o lume paralela. Desigur, au fost si oameni lucizi, dar situtaia nu e de loc roz. Stau mai sus pe deal, si am vazut cimitirul plin de lumanari, cum or fi ajuns acolo?
    • Like 1
  • E si aceasta "un crez"... Dacā asta vrem sā credem despre noi. Putem sā fim si mândri de aceasta... Dar cu nimic nu schimbā adevārul crud si crunt!
    Nu pot sā descriu dezgustul, dar pot ilustra cu documente senzatia despre "lectia" amintitā mai sus:
    Toatā seara România TV, a arātat în direct si simultan douā ferestre spre România de azi:
    -- Unul tocmai cu Gigi Becali, un simbol în subconstientul românului de rând. În ziua, seara învierii au gāsit un Om Chici, un marionet profund incult si tipic balcanic. Si s-a putut auzi si urmārii ineptiile debitate de "omul nostru" trup si suflet, bun de imitat, dar total fals în de toate...
    --- În acelasi timp, pe strāzile Bucurestiului si ale provinciei poporul exemplar (cu foarte multe exemplare) si bine (mersi) tolerat exersa drepturile si forta limitele cu fortele de ordine. "Fortele" au încercat sā reinstaureze statul de drept si linistea în plinā stare de urgentā militarā, cu greu fācând fatā si si mai greu apāsînd pe trāgaci, "din cauza legilor proaste". Sau cine stie... din simpatie, omenie. Mā rog. Treaba lor.... Si marea problemā a noastrā în viitor!
    Cāci: vin vremuri, cu comportamente "exemplare", decupate si transpuse aici din filmul distopic primul Mad Max.
    Am vāzut si nu vreau sā si trāiesc în viitorul apropiat!

    Dacā tot credeti, cā acum în România Sfintele Pasti si Învierea Domnului au fost sārbātorite într-un mod exemplar.... Nu mai zic nimic.
    Fiti Binecuvântati! Si Dumnezeu cu noi, cā nu stim ce urmeazā...

    • Like 1
  • Am incercat dar nu am putut decat sa citesc in diagonala. Este un articol scris evident de catre o petsoana fanatic religioasa. Cum poti sa spui ca a fost o lectie de cumintenie cand au fost atatea biserici in care s-a slujit si cu 30 de oameni in ele,cand s-au dat amenzi de mii de lei preotilor si credinciosilor din aceste motive,cand patriarhul l-a atacat pe presedinte,cand unii preoti au indemnat oamenii sa mearga la biserica? Republica,deveniti tot mai penibili. Verificat si voi continutul articolelor inainte de a le publica.
    • Like 2
  • Am citit. Este scris "frumos", plin de " emoții " provocate. Are niste neadevăruri și denotă că autoarea, ori habar nu are, ori omite intenționat, asta mai degrabă, au existat, manifestări condamnabile,"patriahul, împreună cu slugile sale a intrat în "polemică", generând invective grave la adresa președintelui țării, subminând autoritățile, chemate, și pentru ei era paște, să ne ferească de habotnicii înapoiați și ignoranți, care erau dispuși ca, odată cu " lumina" să ne dea și virusul temut, au existat "grupuri" de cretini, falși credincioși, care au umblat pe străzi încercând să "asiste " la slujbe. Așa ca să nu fim ipocriți, stimată doamnă.
    • Like 3
  • Nu am citit articolul. Il voi citi. Sunt curios ce cuprinde, mai ales după comentariul lui valentin. Dar nu cred că "credincioșii ortodocși au dat de paște o lecție de cumințenie". După " preludiile" acestei nopți, după comportamentul execrabil, după părerea mea, al "capilor" bor, după "opiniile" unor formatori de doi bani, după "criticile" aduse președintelui țării, care nu a vrut decât să evite extinderea rapidă a pandemiei în România, după manifestările unor indivizi dubioși, retardați, imposibil de civilizat aș zice ca, dimpotrivă, au dat un exemplu de prostie, generatoare de răutate. Ceilalți ortodocși, bulgarii, sârbii, grecii unii dintre cei mai "fundamentaliști" ortocsi, catolicii, cu toate derivatele au putut să se abțină și nu s-a "dărâmat" cerul, la noi nu, "este atât de mare credința încât nu putem fără instituția numită biserică și fără paraziții ei funcționari". Cu prețul răspândirii" ciumei" noi trebuie să mergem să pupăm poala popii si să ne aducem obolul, în bani, față de popi. Să nu, vezi doamne, să sărăcească această "breaslă". Acum voi citi și articolul.
    • Like 3
  • Valentin check icon
    Haideţi să nu confundăm situaţiile de criză cu dictaturile. Chiar nu e cazul! Se stă în casă ca să nu se răspândească virusul, nu din motive ideologice.
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult