Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Trăim cu 30 de ani mai mult (și) pentru că ne vaccinăm. Cultura vaccinării

vaccinare - HENDRIK SCHMIDT / AFP / Profimedia

Foto: Hendrik Schmidt / AFP / Profimedia

Vă invit să citiți fragmentul de mai jos din cartea lui Matt Haig „Cum să oprești timpul” (Editura Nemira, 2018) și, dedesubt, explicațiile la asteriscurile din text.

“.....acolo locuiseră doi frați, Nat și Rowland, dar amândoi muriseră. Nat, de febră tifoidă* când avea 12 ani, iar bietul Rowland din cauza unei tuse misterioase** înainte să împlinească un an. Asta explică și lipsa părinților. Din pricina febrei de după naștere*** (ceva obișnuit pe vremea aceea), mama lor își dăduse sufletul la o lună după ce-l adusese pe lume pe Rowland, de unde și fragilitatea bebelușului, iar tatăl lor murise de varicelă****......”

* febra tifoidă - se vaccinează / tratează

** tusa convulsivă – se vaccinează / tratează

*** febra puerperală – se tratează

**** varicela – se vaccinează / tratează

Textul citat mai sus are acțiunea plasată în Londra secolului al XVII-lea. Asteriscurile se referă la situația din prezent - în secolul XXI nu mai moare nimeni din cauza acestor boli.

La începutul secolului trecut, speranța de viață era 50-55 de ani, după 2025 speranța de viață va fi la peste 80 de ani și către 90 de ani după 2030. La asta a contribuit în egală măsură și industria științelor vieții: descoperirea de medicamente noi, prevenția prin vaccinuri, mijloacele de diagnostic, schemele de tratament, medicina personalizată, telemedicina etc. Neverosimil, pandemia a dus știintele vieții cu 10 ani înainte, odată cu apariția tehnologiei de vaccinare mARN. Aceasta tehnologie probabil va putea fi utilizată într-o bună zi pentru a ținti tumorile, pentru a repara insulele lui Langerhans ca să producă insulină, pentru a face corecții ale genomului uman cu scopul de a eradica bolile rare etc.

Cei care călătoresc mult verifică schemele de vaccinare de la destinație și se imunizează în consecință – așadar, acceptă ceea ce se cheamă cultura vaccinării. Mai departe de discuțiile practice sau filozofice, vizând drepturile și libertățile cetățeanului (hazardul dezbaterii despre nonsensul „vaccinare obligatorie”), drepturile copil vs părinte, externalitatea pozitivă (definiție pompoasă a „imunizării de turmă”), variatele rapoarte risc/ beneficii/ cost / vârstă etc., avem nevoie să creăm cultura vaccinării în România. Și asta nu poate fi creată, de exemplu, de oameni care sunt pe statele de plată ale producătorilor de vaccinuri – duce automat la decredibilizare. Sau cu forța, tentativa eșuata de vaccinare anti HPV de acum 10 ani – iarăși, decredibilizare. Cultura vaccinării este diferită de intenția de vaccinare, creată de resortul emoțional al campaniei publice de vaccinare anti-Covid. Cultura vaccinării înseamnă să acționezi în așa fel încât peste 50 de ani copiii tăi să trăiască cu 30 de ani mai mult decât vei trăi tu.

Copiii de azi deja lucrează la asta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu sunt de acord. Eu sunt de parere ca media de viata a crescut in primul rand din cauza alimentatiei. Una ii sa mananci toata ziua terci si mamaliga si alta ii sa ai o alimentatie bogat diversificata. Poti sa il vaccinezi pe unu care manaca terci toata viata cu ce vrei tu ca oricum moare la 50 de ani. O alta diferenta ii igena personala . Din cauza asta ii si diferenta dintre urban si rural (apa curenta , canalizare , etc). Deoarece din ce stiu eu si cei de la rural si cei din mediul urban sunt vaccinati. Si daca ii sa o luam simplu ce medicament a salvat mai multe vieti , ampecilina a salvat mai multe vieti decat toate vaccinurile la un loc (asta ca fapt divers). Are si vaccinarea o parte de ajutor dar chair asa cum o prezentati ii neverosimila . Pentru ca toti avem bunici care traiau pana la 90 de ani in secolul trecut fara sa fie vaccinati de febra tifoida (stiu ca nu ii romania) sau mai stiu eu ce. Asa ca mai incet cu articole scrise pe genunchi.
    • Like 1
    • @ Silviu Pop Sese
      Stimate domn, eu sunt născut mai devreme așa că am încasat tot ce înseamnă vaccinuri. Pe vremea mea ( ): ) nu te întreba nimeni dacă ești de acord sau nu. Ne luau cu cârdul din clasă la cabinetul medical (da, pe vremea aia exista așa ceva ) și ne băgau acul în braț. Poate din această cauză pot clămpăni, acum, această postare. Cred că bunicii și străbunicii au trăit mult pentru că au stat la țară, în aer curat și au mâncat și au băut ce au cultivat în curte cu mâna lor. Noi îngurgităm ce au făcut alții. Eu sunt un caz fericit, Încă mă mai pot bucura de produse pe care le-am văzut crescând în grădină sau alergând prin curte. Nu i-am văzut pe socrii mei de la țară mâncând doar ”...toata ziua terci si mamaliga”. Câte chestii știa să gătească mama-soacră nici ”chef”-ii nu știu.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult