Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Trăim cu 30 de ani mai mult (și) pentru că ne vaccinăm. Cultura vaccinării

vaccinare - HENDRIK SCHMIDT / AFP / Profimedia

Foto: Hendrik Schmidt / AFP / Profimedia

Vă invit să citiți fragmentul de mai jos din cartea lui Matt Haig „Cum să oprești timpul” (Editura Nemira, 2018) și, dedesubt, explicațiile la asteriscurile din text.

“.....acolo locuiseră doi frați, Nat și Rowland, dar amândoi muriseră. Nat, de febră tifoidă* când avea 12 ani, iar bietul Rowland din cauza unei tuse misterioase** înainte să împlinească un an. Asta explică și lipsa părinților. Din pricina febrei de după naștere*** (ceva obișnuit pe vremea aceea), mama lor își dăduse sufletul la o lună după ce-l adusese pe lume pe Rowland, de unde și fragilitatea bebelușului, iar tatăl lor murise de varicelă****......”

* febra tifoidă - se vaccinează / tratează

** tusa convulsivă – se vaccinează / tratează

*** febra puerperală – se tratează

**** varicela – se vaccinează / tratează

Textul citat mai sus are acțiunea plasată în Londra secolului al XVII-lea. Asteriscurile se referă la situația din prezent - în secolul XXI nu mai moare nimeni din cauza acestor boli.

La începutul secolului trecut, speranța de viață era 50-55 de ani, după 2025 speranța de viață va fi la peste 80 de ani și către 90 de ani după 2030. La asta a contribuit în egală măsură și industria științelor vieții: descoperirea de medicamente noi, prevenția prin vaccinuri, mijloacele de diagnostic, schemele de tratament, medicina personalizată, telemedicina etc. Neverosimil, pandemia a dus știintele vieții cu 10 ani înainte, odată cu apariția tehnologiei de vaccinare mARN. Aceasta tehnologie probabil va putea fi utilizată într-o bună zi pentru a ținti tumorile, pentru a repara insulele lui Langerhans ca să producă insulină, pentru a face corecții ale genomului uman cu scopul de a eradica bolile rare etc.

Cei care călătoresc mult verifică schemele de vaccinare de la destinație și se imunizează în consecință – așadar, acceptă ceea ce se cheamă cultura vaccinării. Mai departe de discuțiile practice sau filozofice, vizând drepturile și libertățile cetățeanului (hazardul dezbaterii despre nonsensul „vaccinare obligatorie”), drepturile copil vs părinte, externalitatea pozitivă (definiție pompoasă a „imunizării de turmă”), variatele rapoarte risc/ beneficii/ cost / vârstă etc., avem nevoie să creăm cultura vaccinării în România. Și asta nu poate fi creată, de exemplu, de oameni care sunt pe statele de plată ale producătorilor de vaccinuri – duce automat la decredibilizare. Sau cu forța, tentativa eșuata de vaccinare anti HPV de acum 10 ani – iarăși, decredibilizare. Cultura vaccinării este diferită de intenția de vaccinare, creată de resortul emoțional al campaniei publice de vaccinare anti-Covid. Cultura vaccinării înseamnă să acționezi în așa fel încât peste 50 de ani copiii tăi să trăiască cu 30 de ani mai mult decât vei trăi tu.

Copiii de azi deja lucrează la asta.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu sunt de acord. Eu sunt de parere ca media de viata a crescut in primul rand din cauza alimentatiei. Una ii sa mananci toata ziua terci si mamaliga si alta ii sa ai o alimentatie bogat diversificata. Poti sa il vaccinezi pe unu care manaca terci toata viata cu ce vrei tu ca oricum moare la 50 de ani. O alta diferenta ii igena personala . Din cauza asta ii si diferenta dintre urban si rural (apa curenta , canalizare , etc). Deoarece din ce stiu eu si cei de la rural si cei din mediul urban sunt vaccinati. Si daca ii sa o luam simplu ce medicament a salvat mai multe vieti , ampecilina a salvat mai multe vieti decat toate vaccinurile la un loc (asta ca fapt divers). Are si vaccinarea o parte de ajutor dar chair asa cum o prezentati ii neverosimila . Pentru ca toti avem bunici care traiau pana la 90 de ani in secolul trecut fara sa fie vaccinati de febra tifoida (stiu ca nu ii romania) sau mai stiu eu ce. Asa ca mai incet cu articole scrise pe genunchi.
    • Like 1
    • @ Silviu Pop Sese
      Stimate domn, eu sunt născut mai devreme așa că am încasat tot ce înseamnă vaccinuri. Pe vremea mea ( ): ) nu te întreba nimeni dacă ești de acord sau nu. Ne luau cu cârdul din clasă la cabinetul medical (da, pe vremea aia exista așa ceva ) și ne băgau acul în braț. Poate din această cauză pot clămpăni, acum, această postare. Cred că bunicii și străbunicii au trăit mult pentru că au stat la țară, în aer curat și au mâncat și au băut ce au cultivat în curte cu mâna lor. Noi îngurgităm ce au făcut alții. Eu sunt un caz fericit, Încă mă mai pot bucura de produse pe care le-am văzut crescând în grădină sau alergând prin curte. Nu i-am văzut pe socrii mei de la țară mâncând doar ”...toata ziua terci si mamaliga”. Câte chestii știa să gătească mama-soacră nici ”chef”-ii nu știu.
      • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult