Foto: Guliver Getty Images
În ultima vreme, indiferent de temă prezentărilor publice pe care le fac, sfârșesc prin a fi întrebat între patru ochi: "Dar despre bitcoin ce părere aveți? Să investesc în moneda asta virtuală?". Ceea ce mă face să suspectez că bitcoin este văzută în primul rând ca un instrument speculativ, deși rolul unei monede este mai ales acela de a facilita tranzacții. Deci, la urma urmei, ce este de fapt bitcoin: un instrument de speculație financiară, sau un facilitator de tranzacții?
Tentația de a percepe bitcoin ca un instrument mai degrabă speculativ nu ar trebui să mire. În 2010, puținele tranzacții care se făceau sugerau o valoare de sub 1 dolar pentru un bitcoin, pentru ca acum, după doar 7 ani, 1 bitcoin să atingă o valoare record de 15.000 de dolari. Și asta după ce valoarea lui a crescut de aproximativ 16 ori doar în 2017 …
Înainte de toate, merită să facem o paranteză și să spunem câteva cuvinte despre tehnologia blockchain, cea care stă la baza monedelor virtuale, dar și a altor revoluții viitoare care ne vor schimba profund modul de a tranzacționa active. Consecința va fi că o serie de profesii indispensabile azi se vor confrunta cu riscul de a își pierde relevanța.
Tehnologia pe care o folosim în prezent, internetul, ne oferă beneficiul de a furniza (și a primi) rapid informație. Către oricât de multe destinații putem trimite aceeași informație, iarăși și iarăși. Ceea ce arată limitările ei în cazul parafării unor tranzacții. Cu siguranță nu este ceea ce ar fi de dorit să se poată face în cazul unui proces de vânzare-cumpărare a oricăror active: să vindem în mod repetat același apartament către mai multe persoane, sau să facem copy-paste la o moneda virtuală pe care apoi să o folosim la diverse plăți.
Tehnologia blockchain este gândită să prevină exact astfel de situații prin existența unui registru unic care ține evidența tuturor tranzacțiilor efectuate în trecut. Cu alte cuvinte, informația poate fi trimisă o singură dată și către un singur partener. În aceste condiții, se deschid orizonturi noi în care prezența băncilor comerciale și chiar a celor centrale, a notarilor sau a avocaților ar putea deveni inutilă. Unicitatea actelor de vânzare-cumpărare ar fi garantată de acest sistem.
Dar primele beneficiare ale tehnologiei blockchain au fost monedele virtuale. Ele au fost cele pentru care a fost gândită la început această tehnologie, pentru că are capacitatea de a preveni tipărirea de monedă prin replicare. Bitcoin a fost gândită ca un facilitator al tranzacțiilor pe internet. Și treptat, treptat, au apărut furnizori de produse și servicii dispuși să accepte plăți în moneda virtuală. Dar, în mod evident, creșterea interesului pentru bitcoin, mai ales din ultima vreme, a depășit cu mult creșterea volumului de tranzacții comerciale realizate prin intermediul monedei virtuale. Peter Smith, Director executiv în firma Blockchain.info declară pentru Wall Street Journal: "Acum avem milioane de utilizatori activi. Nu aveam nici măcar un milion acum un an".
Creșterea interesului pentru bitcoin a făcut ca instituții financiare prestigioase să ofere investitorilor posibilitatea de a își putea lua expunere la bitcoin, fie prin fonduri de investiții, fie prin futures sau prin alte produse financiare. Este acesta drumul ireversibil spre consacrare? Nu neapărat. Multe bănci și brokeri sunt dispuși să satisfacă imediat apetitul speculativ al investitorilor, punându-le la dispoziție instrumentele financiare necesare. E un bulgăre de zăpadă care se rostogolește și se mărește până se sparge, iar instrumentele dispar odată cu banii investiți. Nu s-au împlinit încă zece ani de la criza financiară din SUA, produsă printre altele și prin securitizarea creditelor ipotecare de o calitate indoielnica…
De unde provine creșterea exponențială a interesului pentru bitcoin? Cred că din mai multe surse, cele de natură emoțională având un important rol. În primul rând, să nu uităm că trăim revoluția digitală. Să fii parte a ei este foarte la modă, iar generațiile tinere sunt printre primele tentate să adopte timpuriu și să experimenteze orice aplicație nouă, care o rupe cu tradiția. Bitcoin îndeplinește această condiție.
În al doilea rând, politicile monetare neortodoxe ale băncilor centrale, care au dus la tipărire"agresivă de monedă în scopul evitării deflației și al relansării economiei, au indus o stare de nervozitate în rândul unei părți a opiniei publice. Drumul întoarcerii la condițiile ortodoxe pre-criză nu e evident și este posibil ca băncile centrale să nu aibă suficient răgaz pentru a reveni la politicile economice de manual înaintea izbucnirii recesiunii următoare.
Ceea ce mă duce la al treilea motiv: spiritul de turmă. Câștigurile fabuloase realizate de unii în doar câteva luni, poate chiar săptămâni, atrag noi și noi entuziaști care, prin achiziția de bitcoin, nu fac decât să întrețină acest raliu al monedei virtuale. Iar noii intrați sunt investitori din ce în ce mai puțin sofisticați, care se lasă îmbătați de iluzia unor câștiguri facile, pe termen scurt. Vă amintește de Caritas? Cam asta este…
În aceste condiții, libertatea băncilor centrale de a "tipări" într-un mod discreționar monedă îi face pe unii oameni să își dorească să investească într-o monedă care nu are o bancă centrală în spatele ei care să o abuzeze. Numărul de bitcoin noi introduse în sistem este extrem de mic și ele sunt alocate doar celor care sunt dispuși să aloce resurse proprii pentru dezvoltarea sistemului de tranzacționare.
Din acest motiv, mulți îl văd ca pe un concurent al aurului, al cărui șold la nivel mondial crește și el într-un ritm extrem de scăzut. Cantitatea de aur nou adus la suprafață în fiecare an reprezintă puțin, aproximativ 1,4% din aurul scos din pământ de-a lungul istoriei umane. Această cvasi-stabilitate a cantității pusă în circulație face că, în ochii multora, bitcoin să fie "noul aur". De altfel există analiști care consideră că stabilitatea nefirească a prețului aurului din ultima perioadă este cauzată de reorientarea tranzacțiilor dinspre aur înspre bitcoin.
Iar reorientarea tranzacțiilor dinspre aur spre bitcoin aparține în primul rând speculatorilor. Ceea ce mă duce la al treilea motiv: spiritul de turmă. Câștigurile fabuloase realizate de unii în doar câteva luni, poate chiar săptămâni, atrag noi și noi entuziaști care, prin achiziția de bitcoin, nu fac decât să întrețină acest raliu al monedei virtuale. Iar noii intrați sunt investitori din ce în ce mai puțin sofisticați, care se lasă îmbătați de iluzia unor câștiguri facile, pe termen scurt. Vă amintește de Caritas? Cam asta este…
Conform unui articol recent din Financial Times, sud-coreenii sunt dispuși să plătească zilele acestea prime de 25% peste prețul pieței doar pentru a achiziționa bitcoin, la această spirală a cumpărării participând inclusiv copiii. În Japonia, locul de naștere al bitcoin, prima este de 7-9% peste prețul pieței. De altfel, Japonia furnizează în unele zile 60% din volumele globale de trazactionare a bitcoin.
În aceste condiții, cât de "monedă" mai e bitcoin? Adică un instrument chemat să faciliteze tranzacții cu produse și servicii, să stocheze valoare, să fie o unitate de cont etc. Este o întrebare retorică... Iar succesul acesta facil riscă să compromită însăși ideea de monedă virtuală.
De altfel, numărul scepticilor este în creștere rapidă și include nume celebre, precum "oracolul" Warren Buffet, laureații Nobel Joseph Stiglitz, Rober Shiller și Paul Krugman, ca să enumăr doar câteva dintre personalitățile care s-au declarat adversare ale bitcoin, unii dintre aceștia cerând chiar că bitcoin să fie scos în afară legii. Într-adevăr, există și personalități care au apărat bitcoin, dar în majoritatea cazurilor atunci când acesta se tranzacționa sub jumătatea valorii deastăzi. Oare ce ar mai spune acum?
În final, poate nu ar trebui să uităm legea de aur a piețelor financiare: randamentele foarte mari nu vin decât cu riscuri foarte mari. Și, până la urmă, sincer, câtă încrederea ați avea într-o monedă cu care acum 6 ani cumpărați o pâine, iar acum puteți cumpăra un automobil?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cu alte cuvinte: plateste tu azi bani pe un program pe care apoi il vei vinde tu mai scump la altii. Daca as gasi si eu 10 asemenea naivi as fi bogat pe viata.
Cel mai mult imi plac comentariile lui @Radu Andrei: iti pune poza la profil cu sanii prietenei sale (sa vada dusmanii) si da sfaturi de investitii cu un limbaj presarat de termeni financiari pe care nu ii intelege. Nu stie cum se scrie Wall street, dar stie ca Wallstreet va tranzactiona bitcoin.
Cat de mult alearga romanasii dupa bani nemunciti....
PS: au mai aparut unelte gen storjshare, sau SIA, care ofera spatiu de stocare descentralizat. Adica mai pe scurt, un google drive care nu e detinut de nimeni, ci de mii de computere, iar daca "spargi" un computer, nu vei gasi acolo decat o mica parte din date , care e imposibil de folosit, pentru ca e distribuita.
Ce e bun la Bitcoin e că se cunoaște foarte clar algoritmul după care sunt generați, nu depinde de o bancă centrală.
Ce e rău e că se pot pierde foarte ușor.
E nevoie doar să îți pui Bitcoin-ii într-un "portofel software", care să fie hack-uit.
Alternativa e să îi pui într-un „portofel de hârtie” (efectiv să printezi două coduri QR), dar atunci sunt mai greu de folosit.
Dacă e o nebunie, aș putea spune și că e nebunie și credința că niște bucăți de hârtie cu oameni morți sau un card de plastic cu bandă magnetică și cip au valoare, dar lumea le-a acceptat.
Nu e nevoie să îmi explici cum e mai ușor să dai valoare unor hârtii decât să faci troc.
Sau că e mai sigur să folosești o bucată de plastic cu bandă magnetică și cip decât să umbli cu portofelul plin de hârtii.
Am acceptat toate astea, la fel cum accept și bitcoin.
E într-adevăr o nebunie, pentru că lumea schimă bani cu valoare reală pentru privilegiul de a se conecta la o rețea care îmarte active virtuale și valabile doar în rețea. Conturile burselor de bitcoin se îngrașă iar activele celor care investesc în bitcoin rămân fără asigurare.
Criptovalutele, inclusiv Bitcoin, sunt o clasa de active complet noua, de unde si multe nelamuriri. Ele indeplinesc simultan doua functii ale valutelor clasici: cea de mijloc de tranzactionare (means of exchange) si cea de stocare a valorii (store of value). Cea de-a doua, cuplata cu faptul ca Bitcoin nu este centralizat si controlat de o singura entitate precum valutele traditionale, inseamna ca pretul sau este dictat doar de cerere si oferta, ceea ce poate duce la baloane speculative. De altfel, au existat deja astfel de bubbles de trei ori inainte de cel actual. Asta nu inseamna ca bitcoin inceteaza sa devina mijloc de schimb in momentul in care functia sa de stocare a valorii duce la speculatii, ci pur si simplu ca utilitatea sa primara alterneaza intre cele doua in functie de comportamentul pietei. Este o moneda/marfa disponibila in cantitate limitata, ce nu se afla sub controlul nimanui si nu poate fi inchisa sau oprita de nici o entitate. Tot ceea ce se intampla vis-a-vis de valoarea ei tine strict de comportamentul pietei.