Liviu Dragnea, la coadă la intrarea la DNA (Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei)
Mă așteptam ca până acum să iasă la suprafață videoclipul înfățișându-i pe soțul, primarul și 2 x doctorul Pandele, pe nașul Becali și pe profesorul Voiculescu dansând pe melodia „Happy” a lui Pharrell Williams la aflarea veștii că Gabi Firea a lor a ajuns mai marele Capitalei. Întrevedeam și un răspuns din marile orașe ale țării, înfățișându-i dansând fericiți, printre alții, pe Cherecheș, Muntean, Scripcaru sau pe Lia Olguța Vasilescu. Poate după alegerile de la toamnă.
Cei care speră să trăiască într-o Românie mai bună decât cea de astăzi pot avea multe motive de îngrijorare după aceste alegeri. Iată trei dintre acestea, cele mai serioase:
Rezultatul alegerilor lasă să se înțeleagă că majoritatea românilor nu sprijină lupta împotriva corupției
Faptul că unii dintre românii au votat politicieni corupți este până la urmă o atitudine onestă într-o societate dominată de necinste. Să nu ne ascundem cu toții după o coadă de mătură, dacă un număr însemnat dintre concetățenii noștri nu ar fi prieteni cu ea, corupția nu ar mai fi nici pe departe un fenomen atât de răspândit. Satisfacția pe care mulți o au atunci când mai marii politicii și îmbogățiții din hoție sunt scoși în cătușe de la DNA nu este nicidecum echivalentă cu dorința de a trăi într-o societate mai curată.
Deși nu pot fi de acord, pot înțelege de ce dintre mai mulți corupți, în lipsă de alternative, alții au ales să pună ștampila pe cel care le-a părut a fi mai competent. Pot înțelege neîncrederea oamenilor până într-un anumit punct justificabilă în justiție și în instituțiile statului. Nu sunt câtuși de puțin surprins de faptul că în ciuda tuturor evidențelor, un număr mare de indivizi sunt în continuare păcăliți să pună ștampila pe oricine și orice. Aproape că m-am împăcat cu ideea că o parte considerabilă a societății nu este preocupată câtuși de puțin de treburile cetății și nu depune nici măcar minimul efort de a se prezenta la vot. Discuția poate fi una foarte lungă, însă concluzia va rămâne aceeași: viitorul României este decis de oameni care prin votul lor sau prin indiferență și neimplicare girează politic și implicit moral corupția.
O astfel de atitudine din partea majorității lasă să se înțeleagă că lupta împotriva corupției nu este rezultatul voinței poporului român. Revalidarea celor corupți la putere transformă combaterea corupției într-un demers impus din exterior și susținut de către o minoritate gălăgioasă.
Politicienii corupți au conștientizat această stare de fapt și vor deveni din ce în ce mai abili în a o folosi în favoarea lor. Din ce în ce mai frecvent în discursul lor apare „voința noastră, a reprezentanților celor mulți” împotriva „voinței unor grupuri marginale”.
În aceste condiții, dacă nu se întâmplă ceva dramatic în profunzimea societății românești, e doar o chestiune de timp până ce lupta împotriva corupției va eșua.
Românii nu au cultură politică și nu înțeleg democrația
După zeci de ani de totalitarism, românii nu aveau cum să înțeleagă la începutul anilor ’90 democrația. Douăzeci și șase de ani mai târziu, procesul de învățare se dovedește a fi extrem de anevoios. Fiecare rând de alegeri arată că populația țării este în continuare în cea mai mare parte a sa needucată politic. Nici nu se pune problema ca oamenii să înțeleagă mecanismele pe alocuri complexe de funcționare ale democrației, din păcate pentru cei mai mulți este dificil chiar și a-i identifica trăsăturile de bază.
Oricât de mult s-a vorbit despre acest lucru, milioane de români nu par a înțelege importanța de a participa la vot. Mi-ar plăcea să-i văd cel puțin pe cei cărora le pasă, dar consideră că nu au pentru cine opta că se prezintă la vot, desenează la sfârșitul buletinului de vot un chenar, scriu în interior „Niciunul” și pun ștampila. Chiar dacă nu există în acest moment cadrul legal care să valorifice o asemenea opțiune, procedând astfel se poate transmite un mesaj pe care absența de la urne nu are cum să îl transmită.
Oricât de banal ar părea în teorie, oamenii nu înțeleg că alternativa la un mare partid nu este obligatoriu celălalt. Atunci când se impune, și astăzi se impune, contestarea întregii clase politice de un număr semnificativ de oameni va da naștere la alternative și poate chiar determina partidele existente să aducă anumite schimbări.
Cei mai mulți dintre cetățeni nu înțeleg că drepturile și obligațiile lor nu încep și nu se încheie cu acțiunea de a vota. Politicienii trebuie ținuți mereu din scurt, trebuie să fie în permanență conștienți că oricând acționează împotriva intereselor oamenilor vor fi trași la răspundere de către aceștia.
Mult prea frecvent apar opinii care susțin că unora dintre cetățeni ar trebui să li se ia dreptul de a vota. Că majoritatea în necunoștință de cauză ar trebui să lase deciziile în mâinile unei minorități într-un fel sau altul superioare. Am observat adesea indivizi, mulți dintre aceștia educați, afirmând că „democrația este o porcărie”. Astfel de poziții nu au cum să ducă spre corijarea societății în care trăim, pot duce doar către extremism.
Faptul că o mișcare extremistă nu au luat avânt în România până în acest moment ține foarte mult de lipsa de „profesionalism” și seriozitate a extremiștilor autohtoni. Însă evoluția politicii românești din ultimii ani poate duce în viitorul nu foarte îndepărtat la ascensiunea unei astfel de forțe sau poate chiar împinge partidele majore existente spre poziții extreme.
Noile generații nu sunt mai bune decât precedentele
Ultimii ani au demonstrat că tinerii politicieni sunt în cea mai mare parte a lor cópii mai mult sau mai puțin reușite ale predecesorilor. Această realitate tristă nu se rezumă însă doar la sfera politicii, societatea românească și în mod deosebit actualul sistem educațional par a fi incapabile de a forma la scară largă tineri cu o altfel de mentalitate și un altfel de comportament. În condițiile date, nici nu au cum. Ce lecții pot învață tinerii politicieni în urma alegerilor din 5 iunie? Ce învață tinerii jurnaliști de la cei care se ocupă zi de zi cu succes de manipulare și propagandă? Ce învață de la cei care astăzi clamându-și obiectivitatea își spun jurnaliști, iar mâine se afișează politicieni? Ce învață de la cei care s-au îmbogățit prin corupție și, care, proaspăt eliberați din detenție, apar zi de zi la televizor? Ce învață de la cei care își cumpără diplome așa cum își cumpără șosete? Ce învață de la părinții lor care fie nu se prezintă la vot, fie votează indivizi despre care știu foarte bine că reprezintă ce este mai rău în societate?
Cu fiecare zi în care sprijinim sau tolerăm corupția ne adâncim și mai mult în mocirlă, ne compromitem viitorul și pe cel al generațiilor următoare. Cu fiecare palmă pe care o dăm democrației, ne îndepărtăm și mai mult de ea, către ceva mai rău. Cu fiecare zi în care continuăm ca și până acum, distrugem orice șansă ca România să fie cândva mai bună.
Ceea ce ar trebui să înțeleagă până și cei mai corupți dintre români este că în felul acesta ne îndreptăm către dezastrul tuturor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.