Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Trei motive pentru revenirea la impozitarea progresivă

oameni in hol - vag - Foto Guliver/Getty Images)

Foto: Guliver/Getty Images

În ultimele decenii, cota unică (atât pentru impozitarea veniturilor, cât și pentru impozitarea consumului – Taxa pe Valoarea Adăugată) a fost încercată de opt state din centrul și estul Europei, membre ale UE. Între timp, patru din aceste state au renunțat la cota unică și au revenit la impozitarea progresivă: Cehia (din 2013), Letonia (din 2018), Lituania (din 2019) și Slovacia (din 2013). Au rămas să practice cota unică Bulgaria, Estonia, România și Ungaria.

În acest articol, vom analiza performanța României în raport cu aceste alte șapte state cu care se poate compara, dat fiind nivelul relativ similar de dezvoltate. Astfel, vom înlătura posibila obiecție de a ne compara cu state situate pe un alt nivel al dezvoltării. Vom vedea că, chiar în interiorul acestui peer group, performanța României este mai slabă decât a statelor similare cu care ne comparăm.

Există trei motive pentru care un stat ar dori să revină la impozitarea progresivă: economic, socio-politic, cultural.

I Motivul economic constă, în principal, în necesitatea creșterii veniturilor bugetului de stat. După cum se poate vedea din primele două coloane ale Tabelului 1, România are cele mai mici venituri fiscale ca procent din PIB. Am adăugat în tabel performanța UE și, respectiv, a zonei Euro, nu pentru că ar fi direct comparabile, ci pentru a arăta unde va trebui să ajungem cu veniturile fiscale pe termen lung.

Obiecția nr.1 care s-ar putea ridica de către adepții piețelor libere neîngrădite este că sectorul privat ar putea să facă mai bine ceea ce face statul și – ca atare – nu are de ce să-i plătească impozite acestuia. Dar această aserțiune nu era valabilă nici măcar înainte de izbucnirea pandemiei Covid-19: statul era singura entitate capabilă să dezvolte infrastructura (de transport, energetică, școlară, spitalicească etc.) pe care sectorul privat să o folosească mai apoi. Acum, pandemia a arătat că în fața noilor provocări (epidemiologice, cibernetice, militare etc.) statul este actorul indispensabil, de neînlocuit în minimizarea efectelor negative. Iar aceste provocări sunt o joacă de copil în comparație cu provocările climatice și cu fluxurile migratorii pe care acestea le vor provoca în următoarele decenii. Pentru toate aceste provocări, veniturile bugetare trebuie, în mod inevitabil, să crească (o ipoteză pe care nici măcar sectorul privat nu o mai poate pune sub semnul îndoielii).

Sursa: Eurostat      

Obiecția nr.2 care s-ar putea aduce este că, în România, nivelul impozitării din prezent este cel optim, corespunzând punctului de maxim al curbei Laffer (acolo unde scăderea ratei de impozitare maximizează conformarea la plata impozitelor). Numai că:

- în România, prin nenumăratele reduceri/scutiri/exceptări, putem afirma cu destulă certitudine că punctul de maxim al curbei Laffer a fost de mult depășit; avem acum atât rate de impozitare scăzute, cât și venituri bugetare scăzute;

- România are cele mai mici rate de impozitare dintre toate statele peers, așa cum se vede în Tabelul 2

- pe lângă ratele scăzute de impozitare, România are cea mai mare evaziune fiscală. Despre ce curbă Laffer/optimizare mai poate fi vorba?  

Surse: Eurostat, Trading Economics

*) Ratele marginale (cele mai mari) din sistemul de impozitare progresivă.

Ca urmare a ratei celei mai scăzute de impozitare, combinată cu cea mai mare evaziune fiscală, avem cel mai mic grad de colectare la buget pe aproape toate tipurile de impozite, așa cum se vede în Tabelul 3.

Sursa: Eurostat

Așadar, creșterea ratelor de impozitare pentru a da statului mai multe venituri bugetare este o parte importantă a soluției la problema economică (chiar dacă nu întreaga soluție).

Atâta doar că, motivația economică – deși importantă – pălește în comparație cu celelalte două motivații.

II Motivul socio-politic este acela că în România, la fel ca în întreaga lume, polarizarea socială a atins valori potențial explozibile (și este orb cine neagă aceasta). Întorcându-ne la Tabelul 1, vedem în ultimele două coloane involuția coeficientului Gini în România (un coeficient Gini zero înseamnă egalitate absolută între membrii societății, un coeficient de 100 înseamnă inegalitate absolută). România este, alături de Bulgaria, Letonia și Lituania, printre cele mai inegale societăți din cadrul peer group, dar cu tendințe de înrăutățire a situației (cum doar Bulgaria și Ungaria mai au).

Un fapt interesant care decurge din Tabelul 1 este că evoluția inegalității este corelată negativ cu evoluția nivelului veniturilor fiscale, în șapte cazuri din opt (doar Bulgaria face excepție). Nu este o afirmație hazardată aceea că, cu cât nivelul veniturilor bugetare crește, șansele ca statul să diminueze inegalitatea din societate se majorează.

Obiecția nr.3 care s-ar putea ridica este acea că persoanele cele mai bogate - acelea care ar fi cele mai afectate de reintroducerea impozitării progresive – nu vor primi nici un câștig economic în contrapartidă. Așa este, numai că ele vor primi în compensație mai multă pace și liniște socială și politică. Într-o societate puternic polarizată precum cea din România, într-o țară în care există o mulțime de oameni săraci și cu educație precară (potențială masă de manevră pentru demagogi) nu trebuie subestimată recrudescența populismului, naționalismului, a extremismului de dreapta și de stânga. Cine crede că ororile anilor ’30 – ’50 din secolul trecut nu se mai pot repeta, înseamnă că nu a învățat nimic din istorie. Masele nemulțumite de acum vor fi având mai multă educație decât cele de atunci, dar au mult mai puțină credință în Dumnezeu (și în valorile morale) și mult mai multă pretenție de îndreptățire (entitlement), constând din solicitarea de drepturi necorelate cu îndeplinirea obligațiilor.

Desigur, impozitarea progresivă nu va duce la eradicarea sărăciei din România. Dar, cel puțin, clasa înstărită va putea pretinde, cu oarecare îndreptățire, că nu a asistat pasivă la creșterea prăpastiei sociale (care riscă să o înghită).

III Motivul cultural s-ar putea să fie cel mai important dintre toate. Statele care au abandonat cota unică de impozitare, precum Cehia sau Slovacia, nu au făcut-o deoarece ar fi avut venituri insuficiente la buget, nici pentru că ar fi avut societăți inegale, ci – probabil – pentru a se alinia la ethosul cultural european. Acest ethos este fundamentat pe anumite valori precum solidaritate, toleranță, grijă față de aproape etc.

Din păcate, românii, cu individualismul lor excesiv, nu au aproape nimic în comun cu acest ethos (din care cota progresivă de impozitare face parte în mod nemijlocit). Mai în glumă, mai în serios, România de astăzi, prin mentalitatea sa, ar putea să adere mai degrabă la Statele Unite ale Americii decât să se integreze cultural în mod durabil în Uniunea Europeană. Numai că geografia impune restricții dure și nu poate fi neglijată.

Desigur, factorul istoric are o puternică încărcătură explicativă pentru acest comportament. La fel ca și bulgarii (și ei adepți ai cotei unice, ai neîncrederii în stat și ai inegalității crescute), românii sunt tributari secolelor de dominație otomană. În Imperiul Otoman, musulmanii erau scutiți de impozite și taxe, iar creștinii erau supra-taxați, de unde și lehamitea adânc încetățenită în conceptul de impozitare. (O documentare excelentă a acestui fenomen se găsește în cartea „Sentimentul de insecuritate în societatea românească: 1600-1830” a profesorului clujean Toader Nicoară). La fel ca la primii pelerini americani, care au părăsit Anglia (și) din cauza impozitelor mari pe care trebuiau să le plătească.

Numai că înțelegerea situației nu ne aduce mai aproape de rezolvarea ei: pentru români, însușirea valorilor culturale europene va fi o provocare mult mai mare decât pentru alți vecini.

Obiecția nr.4, pe care simt că lectura acestor rânduri a provocat-o este: „dacă știm că statul este necinstit și banii pe care îi plătim sub formă de impozite nu se duc pe investiții, ci sunt furați sau dați pe pomeni electorale (vezi creșterea punctului de pensie cu 40 la sută), de ce am accepta să plătim impozite mărite?”

Răspunsul meu este:

1. impozite mărite trebuie să vină la pachet cu mai multă răspundere (accountability). Societatea trebuie să își dezvolte instrumente de verificare a modului în care sunt cheltuiți banii, iar politicienii necinstiți pot fi schimbați prin vot până când vor apărea unii interesați de binele public. Altfel, suntem într-o situație de lose-lose.

2. sub nici o formă nu trebuie să se înțeleagă că întărirea solidarității sociale ar însemna cadouri populiste către grupurile cu putere de vot. Numai că, din nou, societatea românească a fost – cu foarte mici excepții – puțin vocală atunci când astfel de cadouri populiste au fost făcute. Nu poți lăsa doar o mănă de oameni să critice alocările bugetare discreționare, iar tu „să te faci că plouă”.

3. celor care spun că, prin majorarea impozitelor, România pierde una din puținele surse de competitivitate (alături de salariile mici), le răspund că tot răul este spre bine. Poate că așa ne vom concentra pe ceea ce ar trebui să constituie adevăratele surse de competitivitate: infrastructura, educația, cercetarea-inovarea.

                                                                                              Dixi et salvavi animam meam (vorba lui Marx).

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Obiectia nr. 4 - care le include pe toate - Oare cum ar fi odata, macar o singura data, sa nu mai "batem boul care trage", care are studii, care merita banii pe care ii castiga cu multa truda si care dintotdeauna a compensat - prin munca desigur - uriasele gauri in sacul bugetului, roase de parazitii unui aparat de stat vadit supradimensionat?

    Cum ar fi sa nu mai producem voturi prin masuri bolsevice, socialiste, populiste perverse? Sau sa ii spunem haiducie?... Caci termenul se potriveste de minune. Ei bine, e vrednic de mentionat ca haiducii erau departe de a fi cei din povestile comuniste. Erau niste criminali (talhari violenti) care "dadeau sarcilor" ce le prisosea, de cele mai multe ori pentru a le cumpera tacerea si adapostirea fata de autoritati. Impozitarea progresiva in contextul asta este aidoma unei talharii la drumul mare, urmata isna si de viol, pentru ca nu ne vom putea opune niciodata, in niciun fel statului socialistoid egalitarist.

    Vorbim despre statul care, in disperare economica si politica, isi canibalizeaza organele sanatoase de dragul de a salva infectia si putreziciunea sociala.

    Cum ar fi sa nu mai incurajam trandaveala si asistenta sociala a puturosilor care refuza munca, doar pentru a supravietui prin niste voturi murdare? Asa vreti sa salvati economia? Distrugandu-i pe cei care au muncit din greu sa obtina un anumit salariu, mare aici, dar sub cel mediu in alte tari consiredate normale?

    Oare nu e tot o forma de coruptie si asta, intreb desigur retoric? Metoda aduce izbitor de mult a infractiune, numita dare de mita. Cui? Unor pomanagii care au facut reflex din lene si din prostie...cult. Veti vedea nemernicilor care veti introduce acest impozit progresiv cum vor pleca si mai multi "capsunari". Dar nu oricare! Oameni de valoare, cu carte, carora linia rosie dincolo de care nu mai suporta li se va apropia si mai tare de os, asemeni unui cutit! Oricum ramane aici doar cine e prea obosit sa mai evadeze din lagarul acesta de conentrare, cine are parinti batrani, bolnavi si nu poate pleca din varii obligatii sau... putoarea asistata social. Da. Ei vor ramane! Ca buruienile. Ajutati de voi, politicienii ticalosi si incapabili sa obtina banii altfel

    Impozitarea progresiva este o incalcare a unor drepturi castigate prin munca si garantate prin lege, un furt, o nemernicie iar faptul ca se practica in tari mai imbelsugate economic nu reprezinta decat o scuza mizerabila din partea unor infractori, acum cu gandul, peste un an de criza si cu fapta.
    • Like 0
  • Petru check icon
    In RO nu exista cota unica de impozitare.:
    - salariile peste 3600lei, pensiile peste 2000lei, microintreprinderile -impozit 10%;
    -salariile pana la 3600 lei -impozit progresiv in functie de deducerile personale
    - PFA, II, intreprinderi mari -16% impozit;
    -dividende persoane fizice 5%
    -pensii sub 2000 lei - 0% impozit
    -TVA-19%;
    -TVA medicamente 9%
    -TVA material lemnos, constructii -5%
    Putem vorbi despre schimbarea cotelor de impozitarein functie de valoarea venitului. Iar aici problema este foarte complexa. Unde dorim sa schimbam cotele de impozitare? La pensii speciale (in asteptarea promulgarii), la salarii, la celelalte pensii? Sau se vrea o impozitare progresiva in functie de valoarea venitului si a persoanelor juridice? Ce parere ar avea BNR daca s-ar impozita profitul, urias pe care il are, cu 95% -sa zicem. Personal sunt pentru o impozitare progresiva, dar trebuie mare atentie la procente, deoarece peste un anumit nivel de impozitare s-ar putea ca entitatea economica -persoana fizica sau juridica- sa nu mai fie interesata in cresterea veniturilor.
    • Like 0
  • Prietena mea contabil a emigrat in Belgia. Unde a nimerit iar peste impozitare progresiva s-a luat cu mainile de cap. A facut un curs de cateva luni, si le stie mai ceva ca pe alea romanesti. Sistemul e bun ca protejeaza pe cei de jos - daca ii lasa fara impozit pe salariu pe cei cu salariul minim pe economie - nu se vor imbogati ei dar viata li se va inmuia, si nici angajatii de la stat/contabilii nu vor mai calcula taxele astea de firimituri.
    • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Delia MC Delia MC check icon
      OK. dar ce te faci când foamea de bani e mare, și mai mare, și limita impozitării progresive coboară mai jos, și mai jos? Amărâtul, nu ăla cu salariu minim, ci ăla un pic mai sus, care a crezut că s-a săltat un pic, nu mai e protejat ci muls bine de stat. Eu n-aș da mecanismul ăsta pe mâna unora, în primul rând incapabili să-și facă curat în ogradă și apoi, care n-au stabilit foarte ferm treptele de impozitare. Și care visează vise, ethos european și comparații nepotrivite cu economii dezvoltate, ca și cum ar exista o comparație!
      Și pensii speciale există în lumea civilizată și iată ce-au putut face românii cu/din ele! Nu dai un mecanism fin pe mâna unui nepriceput.
      • Like 0
  • Ionel check icon
    Foarte bun materialul. Nu inteleg de ce va tot legati de pensionari !? Din 2009 si pana in 2013, nu comentez cine era la putere, va puteti documenta singuri, punctul de pensie a ramas neschimbat. De ce ??? In conditiile in care inflatia, adunata in cei 4 ani, a fost cu doua cifre ! De ce atunci pensionarii au fost abandonati ?! La o pensie medie de 1300 de lei ce inseamna 40 % ? De ce pensiile magistratilor se indexeaza anual cu cresterea salariilor magistratilor in activitate ? se ajunge la sume astronomice. Deci la ei se poate, la cei amarati nu, ca se da economia peste cap !!!!
    • Like 0
  • FABULA: un taran cam lenes si nu prea istet avea o vaca buna de muls cu laptele careia isi hranea toti cei 7 copii bugetari (iar o parte il dadea la export pe Euroi) si un magar lenes, raios care ragea fara rost cat e ziua de lunga. Intr-o dimineata (adica pe la 10) taranul se scoala (finally) si vrea sa inhame magarul la cotiga ca sa mearga la targ, dar surpriza: asta nu se da dus si rage asurzitor asa ca taranul ia “inca o decizie inteleapta” si inhama vaca care era cam scheletica dupa a n+una sedinta de muls. Magarul care isi aduce dintr-o data aminte ca are si el un unchi la targ in Teleorman, sare si el in cotiga si impreuna cu inventivul taran incep sa biciuiasca sarmana vaca, care previzibil isi da obstescul sfarsit (spre deosebire de soru-sa care apucase sa plece in Spania acum 10 ani). Dupa cum puteti (sau nu?) deduce dupa cateva luni o mierlesc mai intai magarul ramas fara nutret si mai apoi si taranul mioritic ramas fara venituri la buget. Cine are urechi de auzit...
    • Like 2
    • @ Chirita Mihai
      Excelenta fabula! Doar ca majoritatea populatiei care se gandeste doar cum sa jupoaie mai mult pe altii e analfabeta economic si nu intelege care sunt urmarile masurilor de felul asta.
      • Like 0
  • Serios? Adica un om care câstiga 10.000 lei/luna la privat pt ca are niste performante si a invatat carte, trebuie penalizat? Sunt bugetari de lux care nu fac nimic pt acesti bani, dar asta e treaba statului sa o regleze prin fondul de salarii si schema de personal. Dl Lazea a auzit vreodata de licitatii cu dedicatii la preturi triple, sau ca evaziunea pe TVA este de 5% din PIB? Nu mai bine facem rost de bani de aici? Manole, Manole, zidul tau ma-ncinge...
    • Like 3
    • @ Marian Androne
      Ionel check icon
      De ce nu vreti o tara ca afara ? Ca in Germania, Franta, Anglia, Italia, unde se aplica impozitul progresiv !!! Progresiv inseamna si 10 % pana in 6000 lei, 16 % ce depaseste 6000 pana in 10 000 si tot asa........
      • Like 1
  • Sincer, dintre angajatii mai de frunte ai BNR credeam ca domnul Lazea e mai liberal si mai ok. Vad insa ca de fapt se bazeaza pe aceleasi politici de jupuire a celor care produc, indiferent ca aceasta se face prin inflatie (asigurata de tiparirea de moneda) sau prin impozitare mai mare, 'in spirit european'!
    • Like 4
  • O astfel de politică fiscală poate fi pusă în discuție și implementată într-o societate în care clasa de mijloc este predominantă și unde procentul de sărăcie al oamenilor activi și al celor retrași în pensie este minim, nu mai mare de 1%.
    Până atunci ar trebui rezolvate inechitățile din domeniul public unde o persoană nu ar trebui să aibă mai multe surse de venit provenite din bugetul public, iar organigrama fiecărei instituții publice să fie stabilită pe baze științifice.
    Apoi încetați să mai taxați munca cu un procent mai mare de 25%, taxați luxul și acțiunile speculative, opriți „optimizările fiscale” - ce mai eufemism ați găsit la furtul la drumul mare ! - ale marilor capitaluri străine. După ce veți fi realizat aceste lucruri care vor deveni automatisme, atunci vă veți putea gândi și la „impozitarea progresivă”.
    • Like 1
  • Delia MC Delia MC check icon
    Ethosul european! Trăim cu ethosul? Nu dle, economia se dezvoltă prin investiții și reinvestire, iar nu prin taxarea suplimentară a celor care produc.
    Țările dezvoltate fac așa pentru că pot. Pentru că au acumulat rezerve și dezvoltare iar acum banii încasați suplimentar îi pot folosi pentru politici sociale de exemplu ( autostrăzi au deja).
    Întâi ordine în curtea proprie: limitarea evaziunii, creșterea ratei de colectare a impozitelor, digitalizare, eficientizare. Altfel cresc doar fondurile disponibile pentru furat.
    E înțelept să împovărezi motorul? Și nu numai. A mai fost, iar pragul de impozitare a fost foarte jos. Ar fi taxați suplimentar exact cei care muncesc ori dezvoltă iar într-o țară nu foarte dezvoltată impozitul progresiv este o frână.
    • Like 3
  • Paul check icon
    Eu sunt un susținător al principiilor europene și al impozitării progresive, însă nu cred ca acest lucru e potrivit pentru România. Impozitarea progresiva înseamnă ca cei care produc mai multă valoare contribuie mai mult la funcționarea statului, însă acest calcul e valabil cu un stat performant - iar aici nu ma refer numai la calitatea serviciilor pe care le oferă statul, ca învățământ, infrastructura, ordine, etc., ci și la modul in care societatea romana prin politicienii ei înțelege sa modeleze statul. De ce ar plăti in plus cei care produc valoare pentru pensii nesimțite, pentru felurite pomeni electorale, pentru polițiști pensionați cu drepturi depline pe la 40 de ani, etc. De ce ar plăti cineva când vede ca vecinul (sau competitorul lui direct) face evaziune fiscală și scapa cu o mita mult mai mică decât impozitul. De ce ar plăti cineva ca sa se ducă la ghișeu sa depună formulare on-line și sa i se rada in fata de tot felul de împingători de hârtii, experți la tăiat frunza la câini - iar dacă vrei sa depui o reclamație dai de șeful/șefa proștilor, al cărui principal punct in CV este relația de rudenie cu nu știu ce senator alde pesedist. In România impozitarea progresiva ar însemna doar ca cei care produc mai mult și sunt onesti vor fi impozitati și mai tare, iar restul lichelelor (ma refer la aia care nu sunt onești) capătă mai mulți bani pentru dezmăț...
    • Like 6
    • @ Paul
      Ionel check icon
      Ce legatura este intre impozitul progresiv si valoarea adaugata !!?? Ce valoare adaugata aduce un bugetar la ghiseu ? Impozitarea progresiva ii va atinge si pe cei cu pensii speciale. Cel care ia 74 000 pensie va fi altfel taxat. Impozitarea progresiva se aplica in toate tarile dezvoltate din UE si la valoare adaugata nu ne putem apropia de ei. In 2005, cand s-a trecut la cota unica, au disparut de la buget 3,3 miliarde lei. Din populatia activa, 2,8 miliarde au fost castigati de 9 % din forat de munca, iar diferenta de 0.5 mld lei a mers la 91 % din forta de munca !!! Eu am castigat atunci la salariu 5,1 milioane lei, in timp ce un prieten s-a ales cu un castig de 300 000 de lei !! Vi se pare corect ?
      • Like 0
    • @ Ionel
      Paul draga pensionarii sunt una din categoriile favorizate care nu platesc taxe , si nu ma refer la pensionarii cu 500 de lei ci la cei cu zeci de mii de lei pensie. Impozitarea ii va afecta in mare parte pe cei care deja contribuie si tine tara in spate. Ca doar nu o sa plateasca cei care dac deja evaziune fiscala.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult