Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Trendurile locuințelor de mâine: case pasive, modulare sau atemporale?

Case pasive

Foto: Getty Images

Orașele din 2050 vor aloca o mai mare atenție asupra caselor și spațiilor de locuit. Un oraș inteligent înțelege că resursa umană trebuie atrasă prin oferirea unei calități a vieții cât mai înalte. Cum pot orașele să încurajeze traiul sustenabil în locuințe cu o amprentă cât mai mică de carbon?

Dinamicile demografice și economice vor obliga orașele să se adapteze pentru a asigura calitatea vieții, care este în legătură cu calitate formei construite. Mai exact cu felul în care patrimoniul deja existent este valorificat, cu estetica clădirilor, cu funcționalitatea și accesibilitatea cartierelor, cu incluziunea socio-economică în termeni de vârstă și gen, cu integrarea în mod armonios a spațiului urban cu natura.

Aici ajungem cu discuția la spațiile unde locuim. Poate că nu petrecem cel mai mult timp acasă din cauza serviciului sau a deplasărilor prin oraș, dar căminul trebuie să urmărească o serie de criterii pentru a fi considerat optim pentru 2050. Putem să împărțim tipurile de locuințe în trei mari categorii: locuințe pasive, micro-locuințe modulare, locuințe atemporale.

Acest articol își are rădăcinile în cartea „Orașul românesc 4.0” ce va fi lansată la Oradea în cadrul evenimentului UrbanTalks ce va fi organizat de Urbanize Hub pe 6 mai.

Casă pasivă

Locuințele pasive sunt un mare plus pentru familiile care au decis că vor să trăiască într-un anumit loc pe termen lung. O casă pasivă nu este o investiție ieftină și nici nu își acoperă costurile într-o o perioadă scurtă de timp, dar avantajul principal este că reduce cu mult amprenta noastră de carbon. 

Principiul de funcționare este destul de simplu: asigură un climat interior confortabil pe tot parcursul anului fără să fie nevoie de o sursă convențională de energie sau cu un consum minim. Prin amplasarea panourilor solare și a unul sistem de ventilație corespunzător, cu o izolație de minim 40 cm în cazul zidurilor și 50 cm în cazul acoperișului, o casă pasivă îi va face pe proprietari independenți când vine vorba de piața furnizorilor de energie.

Încălzirea globală ne va determina să regândim modul în care acțiunile noastre au un impact asupra mediului. Gazul și energia electrică necesară încălzirii caselor ar putea să fie redus și să contribuim prin casa noastră la tranziția către energia verde.

Micro-locuințe modulare

Acest tip de locuințe a fost creat dintr-o necesitate simplă: orașele mari au nevoie de resursă umană care să își permită să stea în apropierea lor. Terenul din New York sau San Francisco este foarte scump și nu mulți își permit să construiască o casă. Mai mult de atât, dezvoltarea unor locuințe ar putea fi problematică dacă ne gândim că există cartiere în metropole ca Detroit care sunt părăsite pentru că nu mai existau oameni dispuși să închirieze o casă acolo. Pandemia ne-a arătat că piața chiriilor este foarte volatilă și schimbări ce țin de piața muncii o afectează rapid. Cei care au strâns bani și au construit locuințe cu scopul de a le închiria au rămas cu datoria la bănci când chiriașii au plecat în zone mai accesibile sau să trăiască în orașul natal datorită posibilității de a lucra remote.

Micro-locuințele modulare rezolvă problema costului atât pentru proprietar cât și pentru chiriaș. Suprafețele sunt reduse, vorbim de camere între 18 m2 și 27 m2, care sunt prefabricate și amplasate de obicei în linie. Impactul pe care o are o micro-locuință asupra mediului este mai redus față de construcțiile tradiționale. Mai mult, acestea inovează domeniul arhitecturii pentru că este o provocare continuă din a face designul cât mai modern și primitor pentru oameni.

Locuințe atemporale

Locuințele și cartierele atemporale înseamnă gândirea lor încă din faza de construcție. Calitatea acestor locuințe este că pot fi adaptate în funcție de dinamica nevoilor celor care trăiesc acolo. Tinerii adulți, familiile și bunicii au nevoi diferite și le-ar fi mult mai comod să știe că spațiul unde trăiesc poate fi adaptat. De exemplu, când copiii se mută la casa lor, camerele unde au trăit pot fi alipite pentru a crea un living mai mare sau, din contră, pot fi mărite pentru a crea o cameră cu altă funcție.

Avantajul principal al acestor case este că permit traiul acolo pe tot parcursul vieții. Din acest motiv se numesc Lifetime homes. Mai mult, cartierele cu astfel de locuințe oferă un grad de vitalitate urbană mai crescută. Nu se poate vorbi despre doar o categorie de vârstă sau oameni cu un anumit tip de venit care trăiesc în aceste cartiere. Pentru că au un design inclusiv și sunt accesibile, locuințele atemporale sunt un trend pe care se va merge în viitor.

Ce avantaje aduc aceste tipuri de locuințe pentru orașe?

Din punct de vedere economic, adaptarea rapidă a spațiilor în funcție de condițiile meteorologice, activităților desfășurate acolo sau a schimbărilor din societate crește gradul de reziliență al clădirilor și permite eficientizarea consumului de resurse. Mai mult, în special în cazul micro-locuințelor, putem să vorbim despre crearea unei rețele de spații care pot fi ușor închiriate și sunt totodată scalabile în funcție de specificul local al orașelor care doresc să le construiască.

Administrațiile publice pot să devină mai reziliente și mai sustenabilă utilizând tehnologii specifice furnizării serviciilor publice, consumului de energie și eficientizării procesului decizional. Dacă ne gândim la orașele aflate în declin, micro-economia este încurajată în primul rând prin oferirea unor spații accesibile pentru desfășurarea activității economice și în al doilea rând prin incluziunea oamenilor cu diverse profesii într-o comunitate funcțională.

Articol publicat inițial pe Urbanize Hub.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult