Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Trendurile locuințelor de mâine: case pasive, modulare sau atemporale?

Case pasive

Foto: Getty Images

Orașele din 2050 vor aloca o mai mare atenție asupra caselor și spațiilor de locuit. Un oraș inteligent înțelege că resursa umană trebuie atrasă prin oferirea unei calități a vieții cât mai înalte. Cum pot orașele să încurajeze traiul sustenabil în locuințe cu o amprentă cât mai mică de carbon?

Dinamicile demografice și economice vor obliga orașele să se adapteze pentru a asigura calitatea vieții, care este în legătură cu calitate formei construite. Mai exact cu felul în care patrimoniul deja existent este valorificat, cu estetica clădirilor, cu funcționalitatea și accesibilitatea cartierelor, cu incluziunea socio-economică în termeni de vârstă și gen, cu integrarea în mod armonios a spațiului urban cu natura.

Aici ajungem cu discuția la spațiile unde locuim. Poate că nu petrecem cel mai mult timp acasă din cauza serviciului sau a deplasărilor prin oraș, dar căminul trebuie să urmărească o serie de criterii pentru a fi considerat optim pentru 2050. Putem să împărțim tipurile de locuințe în trei mari categorii: locuințe pasive, micro-locuințe modulare, locuințe atemporale.

Acest articol își are rădăcinile în cartea „Orașul românesc 4.0” ce va fi lansată la Oradea în cadrul evenimentului UrbanTalks ce va fi organizat de Urbanize Hub pe 6 mai.

Casă pasivă

Locuințele pasive sunt un mare plus pentru familiile care au decis că vor să trăiască într-un anumit loc pe termen lung. O casă pasivă nu este o investiție ieftină și nici nu își acoperă costurile într-o o perioadă scurtă de timp, dar avantajul principal este că reduce cu mult amprenta noastră de carbon. 

Principiul de funcționare este destul de simplu: asigură un climat interior confortabil pe tot parcursul anului fără să fie nevoie de o sursă convențională de energie sau cu un consum minim. Prin amplasarea panourilor solare și a unul sistem de ventilație corespunzător, cu o izolație de minim 40 cm în cazul zidurilor și 50 cm în cazul acoperișului, o casă pasivă îi va face pe proprietari independenți când vine vorba de piața furnizorilor de energie.

Încălzirea globală ne va determina să regândim modul în care acțiunile noastre au un impact asupra mediului. Gazul și energia electrică necesară încălzirii caselor ar putea să fie redus și să contribuim prin casa noastră la tranziția către energia verde.

Micro-locuințe modulare

Acest tip de locuințe a fost creat dintr-o necesitate simplă: orașele mari au nevoie de resursă umană care să își permită să stea în apropierea lor. Terenul din New York sau San Francisco este foarte scump și nu mulți își permit să construiască o casă. Mai mult de atât, dezvoltarea unor locuințe ar putea fi problematică dacă ne gândim că există cartiere în metropole ca Detroit care sunt părăsite pentru că nu mai existau oameni dispuși să închirieze o casă acolo. Pandemia ne-a arătat că piața chiriilor este foarte volatilă și schimbări ce țin de piața muncii o afectează rapid. Cei care au strâns bani și au construit locuințe cu scopul de a le închiria au rămas cu datoria la bănci când chiriașii au plecat în zone mai accesibile sau să trăiască în orașul natal datorită posibilității de a lucra remote.

Micro-locuințele modulare rezolvă problema costului atât pentru proprietar cât și pentru chiriaș. Suprafețele sunt reduse, vorbim de camere între 18 m2 și 27 m2, care sunt prefabricate și amplasate de obicei în linie. Impactul pe care o are o micro-locuință asupra mediului este mai redus față de construcțiile tradiționale. Mai mult, acestea inovează domeniul arhitecturii pentru că este o provocare continuă din a face designul cât mai modern și primitor pentru oameni.

Locuințe atemporale

Locuințele și cartierele atemporale înseamnă gândirea lor încă din faza de construcție. Calitatea acestor locuințe este că pot fi adaptate în funcție de dinamica nevoilor celor care trăiesc acolo. Tinerii adulți, familiile și bunicii au nevoi diferite și le-ar fi mult mai comod să știe că spațiul unde trăiesc poate fi adaptat. De exemplu, când copiii se mută la casa lor, camerele unde au trăit pot fi alipite pentru a crea un living mai mare sau, din contră, pot fi mărite pentru a crea o cameră cu altă funcție.

Avantajul principal al acestor case este că permit traiul acolo pe tot parcursul vieții. Din acest motiv se numesc Lifetime homes. Mai mult, cartierele cu astfel de locuințe oferă un grad de vitalitate urbană mai crescută. Nu se poate vorbi despre doar o categorie de vârstă sau oameni cu un anumit tip de venit care trăiesc în aceste cartiere. Pentru că au un design inclusiv și sunt accesibile, locuințele atemporale sunt un trend pe care se va merge în viitor.

Ce avantaje aduc aceste tipuri de locuințe pentru orașe?

Din punct de vedere economic, adaptarea rapidă a spațiilor în funcție de condițiile meteorologice, activităților desfășurate acolo sau a schimbărilor din societate crește gradul de reziliență al clădirilor și permite eficientizarea consumului de resurse. Mai mult, în special în cazul micro-locuințelor, putem să vorbim despre crearea unei rețele de spații care pot fi ușor închiriate și sunt totodată scalabile în funcție de specificul local al orașelor care doresc să le construiască.

Administrațiile publice pot să devină mai reziliente și mai sustenabilă utilizând tehnologii specifice furnizării serviciilor publice, consumului de energie și eficientizării procesului decizional. Dacă ne gândim la orașele aflate în declin, micro-economia este încurajată în primul rând prin oferirea unor spații accesibile pentru desfășurarea activității economice și în al doilea rând prin incluziunea oamenilor cu diverse profesii într-o comunitate funcțională.

Articol publicat inițial pe Urbanize Hub.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult