Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Tudorel Toader: „Nu îmi este teamă că voi da foc la țară. Eu am venit să sting oarecum focul de după OUG13”

Tudorel Toader

Foto: Inquam Photos

Tudorel Toader a declarat marți la Antena 3 că nu a el a cerut să fie ministru. „Nu eu am venit să bat la uşa ministerului sau alianţei de guvernare că vreau să fiu ministru. Eu mi-am construit o carieră universitară”, a spus Toader, potrivit Mediafax.ro

Este răspunsul pe care l-a dat atunci când a fost întrebat dacă nu percepe ca un reproș sau amenințare o afirmație alui Dragnea, care a vorbit despre lipsa de decizie a ministrului Justiției în legătură cu actele normative. „Şi eu am suficientă apreciere pentru ministrul justiţiei, dar - nu numai pentru dumnealui, pentru oricine - intervine un moment când aprecierea nu mai poate compensa lipsa de decizie sau amânarea de sine”, spusese anterior Liviu Dragnea.

Toader a mai declarat că are o bună relaţie cu premierul Viorica Dăncilă şi că înţelege de ce aceasta a spus că nu ar accepta un proiect de ordonanță pentru amnistie și grațiere fără semnătura ministrului Justiției. 

„Am o bună colaborare cu doamna premier. Afirmaţia nu am auzit-o, dar o înţeleg, Nu putea să spună că: „Veniţi voi, că îl primesc doar de la ministrul Justiţiei, că azi e Toader”. În Guvern nu vine partidul. în Guvern se duce numai ministrul. Care? Ăla care este. (...) Orice proiect, dacă vine la alt minister, nu ajunge în Guvern fără avizul Ministerul Justiţiei, dar poate să fie un proiect cu iniţiativă parlamentară, se cere punctul de vedere Guvernului şi Guvernul cere al Ministerului Justiţiei”, a afirmat Toader.

Ministrul Justiției a mai spus că nu îi este teamă că va da foc la țară prin măsurile legislative pe care le impune. "Când iei o decizie, în primul rând, nu o iei de unul singur - vorbind de un act juridic, care să capete conţinut şi formă juridică. Pe de altă parte, iei decizia, măsura juridică şi eşti obligat să vezi două componente: oportunitate pe de o parte, legalitate sau constituţionalitate, pe de altă parte. Şi-atunci, eu, răspunzând abrupt la întrebare, nu-mi este teamă pentru că am convingerea că nu fac ceea ce nu trebuie să fac (...) Până acum nu am avut sentimentul acesta de treabă că "voi da foc la ţară". Ştiu Ordonanţa 13, care a avut şi un număr cu ghinion, ştiu efectele ei, eu am venit să sting, oarecum, focul de după ordonanţă, dar nu am această temere pentru că nu am făcut şi sigur nu voi face ceva de natură să creeze măcar o astfel de stare de pericol, darămite să să-l producă în mod efectiv", a spus Toader, citat de Mediafax.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IC Tosca IC Tosca check icon
    Luate-ar hingherii potaie rosie, buboasa ! O sluga mai sinistra decat tine, se naste odata la o suta de mandate PSD . Hai SICTIR jigodie!!!!!!!!!!!!
    • Like 3
  • "mi-am construit o cariera universitara"
    Si ti-ai si distrus-o.
    • Like 4
  • mike mike check icon
    "Sa dai foc la pușcărie si la casa de nebuni!"
    • Like 6


Îți recomandăm

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult