„Legea nu mă obligă să fac altă propunere la DNA, dacă prima este refuzată”.
Cu vocea lui de pterodactil lovit de gripă aviară, Tî Toader a reușit să pronunțe cea mai sinistră frază a unui înalt magistrat de după 1989.
Tî Toader este profesor universitar, a fost judecător constituțional, este membru al Comisiei de la Veneția și ministru al Justiției din România. Ministru, adică slujitor al numitei Justiția. Iar fraza de mai sus este, cum i-ar spune Eminescu scos din fire, o cârciocărie, un tripotaj.
Potrivit legii, ministrul Justiției face o propunere pentru șefia DNA, cu aviz consultativ din partea CSM. Ce înseamnă consultativ?
Pentru orice om de bună conștiință, înseamnă că dacă voturile sunt împărțite 3-3 sau chiar 4-2, ministrul poate să încline balanța sau să contrazică votul CSM. Dacă însă scorul este 6-0 împotriva propunerii sale, ministrul nu va trece peste CSM, se va gândi la altă variantă. Tî Toader înțelege prin consultare să anunțe din start, cu dispreț, că nu va ține seama de avizul CSM. Puțin îi va păsa și de îngrijorarea exprimată de Comisia Europeană față de ignorarea repetată a expertizei CSM de către ministrul Toader.
De altfel, Tî Toader nu se consultă nici cu președintele Iohannis, nici cu Parlamentul sau cu premierul Dăncilă, nu se consultă cu nimeni. Decizia propunerii Adinei Florea a luat-o după ce toți cei 4 secretari de stat din minister i-au intonat într-un glas: „Vai, ce soluție excepțională ați găsit, șefu!”, iar el a spus: „Da”.
Nu se consultă, în schimb, ascultă. Când îl roagă Dragnea. Întotdeauna când îl roagă Dragnea.
Nu trebuie să fii doctor în drept ca să-ți dai seama că exprimarea din Statutul Magistraților „Președintele poate refuza, motivat, o singură dată, numirea procurorului-șef DNA” exclude posibilitatea propunerii pentru a doua oară, după ce a fost respinsă, a aceleiași persoane. Căci, în caz contrar, toată fraza de mai sus ar trebui ștearsă din lege – președintele nu ar mai avea rol decizional, la fel ca în cazul revocării procurorilor-șefi.
Dar dacă Tî Toader nu vine cu altcineva, dacă o propune din nou pe A. Florea, după ce a fost respinsă de președinte și de CSM în unanimitate, Iohannis s-ar putea folosi de faptul că procedura de numire a procuroarei, care declara că s-a ferit toată viața să fie independentă, a început când era în vigoare vechea lege, care îi permitea să respingă propunerea de un număr nelimitat de ori. Deci, și de două ori.
Asta, bunînțeles, dacă președintele nu e prea ocupat „să reclădească pacea socială”, cum ne-a dat de veste de la Roma că se întâmplă acum în România, aidoma lui Ceaușescu când noi crăpam și el voia cu tot dinadinsul să ia premiul Nobel pentru Pace.
În urma respingerii de către președinte, ar urma, ca de obicei, sesizarea CCR de către Tî Toader cu mâna lui Dăncilă și tot tacâmul.
Înainte de a produce OUG pe legile Justiției, Tî Toader a avut legile în față, să facă ce vrea cu ele. Putea s-o astupe, dar și-a lăsat cu premeditare această ieșire prin dos, ca să-și impună interesul personal.
Este un mod de operare specific tuturor hoților care au jefuit România vreme de 30 de ani și vor s-o facă în continuare: fie au scociorât, cu avocați plătiți gras, după găuri în legi, fie le-au bortelit chiar ei, cu ajutorul parlamentelor și guvernelor.
Numai că acum, este vorba de unul dintre personajele cele mai titrate din Justiție, ținut a fi un stâlp al ei, care lovește fără să șovăie cu litera legii în spiritul legii.
Da, aici are dreptate Tî Toader, Justiția Română trebuie reformată din temelii – de vreme ce a putut să scoată în vârful grămezii un specimen ca el.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cred că numai Cugirul ne mai poate salva...
Democracy is a pathetic belief in the collective wisdom of individual ignorance.
Se rezuma la a manca si bea. Asa si arata tara.
Sistemul democratic a fost descoperit de oameni inteligenti pentru oameni inteligenti. Prostii habar nu au la ce foloseste. De accea unora le merge, altora nu le functioneaza sistemul. Prostia face diferenta.
Pe de alta parte, cuvantul profesionalism ar trebui sa inceteze sa ii mai fie asociat cu T. Toader. Atunci cand a fost numit ministru inca mai putea fi banuit de profesionalism, daca te uitai la CV. Acum, dupa ce si-a dat cateva examene in fata natiunii, nu cred ca profesionalism mai este cuvantul potrivit.
Asa cred eu pentru ca atunci cand a fost cu revocarea Laurei Codruta Kovesi a utilizat argumente de ziarist, nu de profesionist al legii. Care argumente au cazut practic in masa in fata procurorilor din CSM.
Faptul ca a ajuns profesor universitar nu este neaparat o dovada de competenta. Se pot gasi multi studenti mai competenti decat profesorii lor. Nu este imposibil ca un individ ajuns profesor universitar la un moment dat sa ramana in urma materiei si sa se transforme intr-un personaj decuplat de noutatile domeniului, continuand sa predea acelasi curs neadaptat la realitate. Poate ar trebui intrebati si studentii lui T. Toader ce parere au despre magistru.
Faptul ca a fost membru al CCR mai poate fi considerat un merit profesional? Faptul ca numirile la CCR se fac pe baza de algoritm politic garanteaza competenta profesionala a membrilor CCR?
Iar faptul ca este membru in Comisia de la Venetia nu mai poate fi invocat ca argument al competentei si profesionalismului. Vedem acum, dupa ordonanta de luni, cam cat pret pune pe parerile comisiei in care este membru. Oare cum o fi ajuns membru in comisie? Ce argument o fi stat la baza numirii sale ca membru plin in timp ce Bogdan Aurescu, cel care a rezolvat problema diferendului cu Ucraina pe tema platoului continental din Marea Neagra, este doar membru supleant din partea Romaniei in acea comisie?
Oare cum il vor primi studentii cand va reveni la catedra dupa ce i se va termina evolutia ministeriala?