Guvernul a aprobat în ședința de miercuri proiectul bugetului pe 2018. Bugetul pe anul viitor este construit pe un curs mediu de 4,55 lei/euro, față de 4,63 lei/euro cât este în prezent, și o inflație medie anuală de 3,1 la sută, în timp ce BNR a estimat pentru anul viitor un interval de 3,2-3,9 la sută.
(sursa: Ministerul Finanțelor)
Premierul Mihai Tudose a anunțat la începutul ședinței de Guvern că cifrele pe care se bazează proiectul de buget - „un proiect bun pentru un an bun” - nu sunt „nicidecum optimiste, ci „mai puțin decât pesimiste”.
„În pofida tuturor criticilor și a corului bocitoarelor este un proiect bun pentru un an bun bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puțin decât pesimiste, aș putea spune. Avem o creștere de doar 5,5 la sută în condițiile în care toată lumea estimează o creștere mai mare a PIB, prevede venituri estimate cu 30,9 miliarde mai mari ca în 2017. E prima dată când PIB-ul depășește 2 miliarde de euro”, a spus șeful Guvernului.
Premierul Tudose a anunțat că proiectul de buget prevede o creștere de 17 la sută la Sănătate, 16 la sută la Educație și 42 la sută la investiții. „La agricutură, dl Daea, am alocat 23,6 în plus bugetului, agricultura e unul din principalele motoare de creștere”, a spus Tudose.
Fostul ministru al Finanțelor, Anca Dragu, este de altă părere. „Se transmite mesajul că pensiile, salariile și veniturile cresc cu mai mult decât cresc în realitate”, spune Anca Dragu. Vezi mai jos explicațiile oferite Republica.ro de fostul ministru de Finanțe, legate de proiectul bugetului pe 2018.
Cum arată proiectul de buget pe 2018
În anul 2018 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
„În anul 2016, România se situa pe locul 5 printre statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, cu o valoare a datoriei publice în PIB de 37,6%, semnificativ sub nivelul înregistrat la nivelul zonei Euro (88,9% din PIB) și Uniunii Europene (83,2% din PIB ). Pe termen mediu (2018 - 2021), se va situa sub 40,0% din PIB”, se arată în sinteza proiectului de buget pentru anul viitor prezentată de Ministerul Finanțelor.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate în proiectul de buget pe anul viitor la 287,5 mld. lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3 % din PIB.
Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei mld. lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:
Cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, ca urmare a măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB.
Anca Dragu, fost ministru de Finanțe: „Se transmite mesajul că pensiile, salariile și veniturile cresc cu mai mult decât cresc în realitate”
Am întrebat-o pe Anca Dragu, fost ministru de Finanțe în guvernul Cioloș, cum se explică unii dintre indicatorii macroeconomici pe care este construit bugetul de stat pe anul viitor: inflație de 3,1 la sută, față de intervalul de 3,2-3,9 la sută estimat de BNR, și curs mediu de 4,55 lei/euro, în condițiile în care în prezent cursul BNR este de 4,63 lei/euro.
„Aceasta este prognoza Comisiei Naționale de Prognoză. Cred că are un substrat politic pe patru direcții: salarii, pensii, venituri fiscale, cheltuieli publice totale. O inflație mai mică arată un salariu real mai mare. Sau o pensie reală mai mare. Cum programul de guvernare anunță creșteri de salarii de 20-30 la sută, oamenii au înțeles pe bună dreptate, că vor avea în buzunar cei 20-30 la sută. Greșit. Îi vor avea pe hârtie. În buzunar vor avea mai mult cu maximum 2-3 la sută dacă angajatorul dorește să păstreze același cost. Dar dacă din creșterea de salariu de 3 la sută scădem o inflație de 4 la sută, înseamnă că în termeni reali salariul va scădea. Adică omul va cumpăra mai puțin. De la iluzia creșterii de 30 la sută ne trezim cu maximum 3 la sută mai mulți bani, dar cu care vom cumpăra mai puțin. La fel și la pensii. Este o iluzie a nominalului.
La venituri este cam așa: inflația mai mare duce la încasări nominale mai mari, ceea ce va părea, în mod eronat, o mai bună colectare. La cheltuieli, o inflație reală mai mare decât prognoza înseamnă o economie. Cheltuielile ar trebui majorate cu inflația măcar pentru a păstra nivelul anului precedent. Majorate cu un procent mai mic înseamnă o reducere în termeni reali.
Pe scurt, se transmite mesajul că pensiile, salariile și veniturile cresc cu mai mult decât cresc în realitate”, spune Anca Dragu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.